În Grecia Antică, castravetele nu era doar un aliment, ci și un simbol al fertilității și prosperității. Datorită formei sale falice și a numărului mare de semințe, era adesea asociat cu zeitățile fertilității, precum Hera (zeița căsătoriei și a nașterii) și Afrodita (zeița iubirii și a frumuseții).
Castraveții erau oferiți ca daruri în templele dedicate acestor zeițe, în speranța obținerii binecuvântării lor pentru a avea copii sănătoși și recolte bogate. Această practică reflectă importanța agriculturii și a familiei în societatea greacă antică. Castravetele era o parte integrantă a ritualurilor religioase și a vieții cotidiene.
Există dovezi arheologice și mențiuni în textele antice care susțin această utilizare ritualică a castravetelui.