Bancnotele românești nu sunt din hârtie. Ce este polimerul și ce rol are fereastra transparentă

De Echipa Goki

Bancnotele românești din polimer sunt tipărite pe un plastic subțire și flexibil, nu pe hârtie. Așa sunt toate bancnotele aflate azi în circulație, de la 1 leu la 500 de lei. Le tipărește Imprimeria Băncii Naționale a României. Potrivit imprimeriei, din 2001 a fost prima tipografie din Europa care a tipărit bancnote pe polimer.

Ce este polimerul din care se fac bancnotele?

Polimerul e un material plastic subțire și flexibil. Banca Angliei explică, pentru bancnotele ei, că folosește polipropilenă, întinsă într-o peliculă ușoară și rezistentă. Peste ea se pun straturi de cerneală specială, care poartă desenul.

Imprimeria BNR scrie că o bancnotă adună mai multe elemente de siguranță. Unele sunt puse chiar în suport, altele sunt tipărite cu cerneluri speciale.

Schemă conceptuală ce separă suportul de polimer, fereastra transparentă și imprimarea de securitate
Explicație conceptuală, nu secțiune tehnică la scară și nu test de autenticitate.

Bancnotele românești din polimer, valoare cu valoare

BNR descrie 12 elemente de siguranță pe care le poate verifica oricine. Nu toate bancnotele le au pe toate: cele mici au mai puține.

Valoarea Portretul de pe față Elemente de siguranță pentru public
1 leu Nicolae Iorga 7: suprapunerea față–verso, microtextul, banda irizată, fereastra, filigranul, firul magnetic, cerneala vizibilă în lumină UV
5 lei George Enescu Aceleași 7 ca la 1 leu
10 lei Nicolae Grigorescu 10: în plus relieful, imaginea latentă și elementul auriu
20 lei Ecaterina Teodoroiu Fereastra în formă de medalie, filigranul, relieful, imaginea latentă, cerneala care trece din auriu în verde
50 lei Aurel Vlaicu Toate cele 12
100 lei Ion Luca Caragiale Toate cele 12
200 lei Lucian Blaga Toate cele 12
500 lei Mihai Eminescu Toate cele 12

Lista pentru 1, 5, 10, 50, 100, 200 și 500 de lei vine din broșura BNR din 2016. Bancnota de 20 lei a apărut mai târziu, în 2021.

Ce face fereastra transparentă?

Polimerul permite zone limpezi în desen, numite ferestre. Potrivit Băncii Angliei, ele fac bancnotele mai greu de falsificat.

La bancnotele românești, fereastra are forme diferite, scrie BNR. În ea apare valoarea, în relief, sau un element auriu tipărit peste.

Un exemplu: bancnota de 20 lei

Bancnota de 20 lei a intrat în circulație pe 1 decembrie 2021. Pe față o are pe Ecaterina Teodoroiu (1894–1917), lângă un buchet de brânduși. Pe verso apare Mausoleul de la Mărășești.

Aversul bancnotei românești de 20 lei, cu Ecaterina Teodoroiu și fereastra transparentă în stânga
Bancnota de 20 lei, avers, pusă în circulație la 1 decembrie 2021. Reproducere documentară, nu la scară reală. Foto: National Bank of Romania / Wikimedia Commons. Domeniu public, conform paginii sursă. Redimensionare și compresie pentru web.

Fereastra are forma medaliei „Virtutea Militară”. Înăuntru se văd valoarea în relief și o goarnă aurie. Când ții bancnota în lumină, apar portretul Ecaterinei Teodoroiu și sigla BNR, potrivit firmei Keesing, specializată în documente de siguranță.

Inițialele „BNR” stau ascunse sub imaginea mausoleului. Le vezi doar dacă înclini bancnota aproape paralel cu privirea.

Keesing o prezintă drept prima femeie ofițer din armata română. Despre altă româncă ce a intrat în istorie, citește recordul mondial la parașutism al Smarandei Brăescu.

Cele 12 elemente de siguranță, pe scurt

Broșura BNR explică fiecare element și cum îl observi:

  • Suprapunerea față–verso: un desen mic e tipărit pe jumătate pe fiecare față și se întregește privit în lumină.
  • Microtextul: litere mai mici de 1 mm, cu textul „BNR”, citite cu lupa.
  • Banda irizată: o bandă verticală aurie și transparentă, cu valoarea scrisă pe ea.
  • Fereastra transparentă: cu valoarea în relief sau cu un element auriu.
  • Filigranul: portretul și monograma BNR, văzute în lumină, în stânga feței.
  • Relieful: unele desene se simt la atingere, pe ambele fețe.
  • Imaginea latentă: inițialele „BNR”, vizibile doar când privești bancnota din unghi.
  • Elementul auriu: are altă formă la fiecare bancnotă.
  • Microperforațiile: găuri foarte fine care scriu valoarea, vizibile în lumină.
  • Firul magnetic: apare când bancnota e luminată din spate.
  • Cerneala UV: valoarea și seria se văd pe verso doar în lumină ultravioletă.
  • Cerneala care își schimbă culoarea: trece din auriu în verde când înclini bancnota.

O fotografie nu arată relieful sau schimbarea culorii. La fel, o poză primită pe telefon spune puțin fără context: vezi cum verifici sursa și data unei fotografii.

De la bancnota cu eclipsa la seria din 2005

Australia a introdus primele bancnote din polimer în 1988, potrivit Băncii Angliei. Azi le folosesc peste 30 de țări, printre ele Noua Zeelandă, Mexicul și Canada.

În 1999, BNR a emis o bancnotă de 2.000 de lei din polimer. Era dedicată eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, vizibilă în sudul țării, potrivit Wikipedia.

Pe 1 iulie 2005, 10.000 de lei vechi au devenit 1 leu nou. Atunci au apărut bancnotele din polimer de 1, 5, 10, 50, 100 și 500 de lei. Bancnota de 200 de lei a urmat în 2006, iar cea de 20 de lei în 2021.

Cât rezistă o bancnotă din plastic

BNR enumeră avantajele polimerului: siguranță mai mare, rezistență, costuri de producție mai mici și procesare automată. Bancnotele se pot și recicla.

Banca Angliei avertizează însă că bancnotele din polimer se pot uza în timp. Pe cele uzate le scoate din circulație și le înlocuiește cu altele noi. Încep să se strângă și să se topească peste 120 °C, de exemplu sub fierul de călcat.

Bancnotele noi pot părea alunecoase și se pot lipi între ele, scrie aceeași bancă. Senzația trece după ce circulă o vreme.

Și codul QR folosește desene gândite să fie citite sigur: află ce rol au cele trei pătrate din colțuri.