Schillerstövare Caracteristici, Istorie, Dresaj și Îngrijire

Schillerstövare este un copoi suedez de talie medie, roșcat cu o manta neagră bine conturată, folosit la vânătoarea de iepuri și vulpi, pe care le urmărește lătrând. Nu este un câine de haită. Standardul îl descrie ca vioi și atent.
Fotografia principală: Schillerstövare. Pleple2000 / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. Decupată și redimensionată. Sursa
Informații rapide
| Nume comun | Schillerstövare (Schiller Hound) |
| Nume științific | Canis lupus familiaris |
| Țara de origine | Suedia |
| Recunoaștere oficială | FCI, definitiv din 5 ianuarie 1955 (grupa 6, copoi de talie medie, cu probă de lucru; standardul nr. 131) |
| Durată de viață | Nu există date publicate pentru rasă; rasele de talie medie trăiesc de obicei 10–13 ani |
| Dimensiuni (Masculi) | 53–61 cm la greabăn (ideal 57 cm); 18–25 kg după Wikipedia |
| Dimensiuni (Femele) | 49–57 cm la greabăn (ideal 53 cm); 18–25 kg după Wikipedia |
| Tip de blană | Aspră, nu prea scurtă, foarte lipită |
| Culori comune | Roșcat cu manta neagră |
| Nivel de energie | Ridicat |
| Potrivit pentru apartament? | Nu |
| Temperament | Vioi, atent |
| Tendința de agresivitate | Scăzută |
| Compatibilitate cu copiii | Fără date specifice |
| Compatibilitate cu alte animale | Slabă cu animalele mici; instinct de vânătoare |
| Predispoziții genetice | Nu sunt cunoscute boli specifice rasei |
Istorie și origine
Standardul FCI spune că la prima expoziție canină din Suedia, în 1886, au fost prezentați 189 de copoi. Printre ei erau doi frați, Tamburini și Ralla 1, ai fermierului Per Schiller, urmași ai unor copoi celebri de la moșia Kaflås, care veneau probabil din sudul Germaniei. Erau destul de mici, roșcați cu manta neagră și puțin alb.
Rasa a fost formată apoi și cu copoi elvețieni și cu mult sânge de copoi britanici, mai ales Harrier. A devenit repede omogenă, dominată de tipul continental, iar clubul canin suedez a recunoscut-o în 1907.
Evoluția rasei
- 1886 – prima expoziție canină din Suedia; câinii lui Per Schiller.
- Mai târziu – se adaugă copoi elvețieni și Harrieri.
- 1907 – clubul canin suedez recunoaște rasa.
- 5 ianuarie 1955 – FCI recunoaște rasa.
Evaluarea rasei
| Caracteristică | Stele |
|---|---|
| Dresaj și inteligență | ★★★☆☆ |
| Ușor de dresat | ★★★☆☆ |
| Grad de inteligență | ★★★★☆ |
| Nivel de independență | ★★★☆☆ |
| Nivel de încăpățânare | ★★★☆☆ |
| Comportament și temperament | ★★★★☆ |
| Afectuos cu familia | ★★★★★ |
| Prietenos cu copiii | ★★★☆☆ |
| Compatibil cu alți câini | ★★★☆☆ |
| Compatibil cu pisici și alte animale | ★☆☆☆☆ |
| Grad de loialitate | ★★★★★ |
| Tendința de a fi agresiv | ★☆☆☆☆ |
| Tendința de a lătra | ★★★★☆ |
| Nevoi și îngrijire | ★★★☆☆ |
| Nivel de năpârlire | ★★☆☆☆ |
| Necesită îngrijire frecventă | ★☆☆☆☆ |
| Activitate și stil de viață | ★★★★☆ |
| Nivel de energie | ★★★★☆ |
| Nevoie zilnică de exercițiu | ★★★★★ |
| Potrivit pentru viața în apartament | ★☆☆☆☆ |
| Sănătate și longevitate | ★★★☆☆ |
| Speranță de viață | ★★★★☆ |
| Predispoziție la boli genetice | ★★☆☆☆ |
| Caracteristici de muncă și utilitate | ★★★☆☆ |
| Este un bun câine de vânătoare | ★★★★★ |
| Este un bun câine de companie | ★★★☆☆ |
Evaluare orientativă Goki.ro: 5 stele înseamnă nivelul cel mai ridicat. Rasa nu are fișă AKC; evaluarea pornește de la standardul FCI.
Caracteristici fizice
Wikipedia îl descrie ca pe un copoi alergător de talie medie spre mare, pentru vânătoarea de vulpi și iepuri. Capul este destul de lung, cu craniul ușor boltit.
Aspect general
Părul este aspru, nu prea scurt, foarte lipit de corp. Pe cap, urechi și partea din față a picioarelor este scurt și neted, iar sub coadă și pe spatele coapselor poate fi puțin mai lung.
| Caracteristică | Schillerstövare |
|---|---|
| Dimensiune | Medie |
| Înălțime la greabăn | masculi: 53–61 cm; femele: 49–57 cm |
| Greutate | 18–25 kg (Wikipedia) |
| Blană | Aspră, lipită |
| Culoare | Roșcat cu manta neagră |
| Tip | Copoi alergător |
Culoarea este roșcată, cu o manta neagră bine conturată, care acoperă ceafa, spatele, partea de sus a umerilor, laturile trunchiului, șalele și partea de sus a cozii. Roșcatul acoperă capul, gâtul, pieptul, partea de jos a umerilor și picioarele.
Dresaj și socializare
Standardul îl descrie ca vioi și atent. Este un copoi care urmărește vânatul lătrând, folosit la iepuri și vulpi, dar nu în haită, nu în perechi și nu la căprioare.
Ca orice copoi, are nevoie de răbdare și de exerciții de rechemare.
Sfaturi pentru dresaj eficient
- Exersează rechemarea. Nasul îl poate duce departe.
- Ține-l în lesă. Instinctul de vânătoare e puternic.
- Fii răbdător. Este un vânător independent.
- Gândește-te la vecini. Latră pe urmă.
Necesități de activitate și stil de viață
Fiind un copoi alergător, are nevoie zilnic de mult efort și de activitate pentru nas.
| Activitate | Cât de des | De ce contează |
|---|---|---|
| Plimbări lungi | zilnic | Rezistență |
| Lucru pe urmă | de câteva ori pe săptămână | Instinct de copoi |
| Alergare în loc îngrădit | de câteva ori pe săptămână | Energie |
Recomandări pentru un stil de viață echilibrat
- Este potrivit mai ales pentru vânători.
- Rezistă bine la frig.
- Gardul trebuie să fie solid.
Îngrijire și sănătate
Îngrijirea blănii și a pielii
Blana aspră și lipită se perie o dată pe săptămână, cu o mănușă. Urechile se verifică regulat.
Probleme de sănătate frecvente
Nu există studii de sănătate publicate pentru rasă și nu sunt cunoscute boli specifice. Ca la orice copoi, merită urmărite:
| Afecțiune | Descriere | Simptome comune |
|---|---|---|
| Otite | Infecții ale urechilor | Scutură capul, miros neplăcut, urechi roșii |
| Displazie de șold | Articulația șoldului se formează greșit și, cu timpul, apare artroza | Șchiopătat, se ridică sau sare greu, durere la șold |
Alte aspecte de îngrijire
- Verifică urechile după vânătoare.
- Caută căpușe după ieșirile în natură.
- Verifică labele.
Dietă și nutriție
Un copoi activ are nevoie de hrană de calitate, adaptată efortului.
Recomandări pentru o dietă sănătoasă
Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual. Primele două coloane arată caloriile pe zi pentru un câine adult sănătos. Ultima arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram.
| Greutatea câinelui | Calorii pe zi (castrat) | Calorii pe zi (necastrat) | Hrană uscată pe zi (orientativ) |
|---|---|---|---|
| 18 kg | 980 kcal | 1.100 kcal | 240–310 g |
| 21 kg | 1.100 kcal | 1.240 kcal | 280–350 g |
| 25 kg | 1.250 kcal | 1.410 kcal | 310–400 g |
- Împarte hrana în două mese pe zi.
- Nu-l lăsa să alerge imediat după masă.
- Câinele are greutatea potrivită când îi simți coastele, fără să apeși tare.
Alimente interzise
Unele alimente pentru oameni sunt periculoase pentru câini: ciocolata, cafeaua, strugurii și stafidele, ceapa, usturoiul, xilitolul (un îndulcitor din gumele de mestecat), nucile macadamia și alcoolul.
Reproducere și dezvoltare
Maturitatea fizică și emoțională
La câini, maturitatea sexuală apare de obicei între 6 și 12 luni. Majoritatea raselor devin adulte pe la 13–15 luni.
Împerecherea și gestația
Gestația durează aproximativ 63 de zile, socotite de la ovulație. Nu se recomandă împerecherea femelei la primul ciclu. Standardul FCI cere ca pentru reproducere să fie folosiți doar câini sănătoși, cu aspectul tipic rasei.
Îngrijirea puilor
La câini, o fătare are în medie 5–6 pui, iar numărul crește cu mărimea rasei. Socializarea începe din primele săptămâni: atingeri blânde, zgomote obișnuite și oameni noi.
Curiozități și fapte interesante
- Numit după un fermier. Per Schiller a prezentat primii câini în 1886.
- Tamburini și Ralla. Primii câini cunoscuți ai rasei.
- Nu e de haită. Vânează singur, nu în haită.
- Sânge de Harrier. Rasa are mult sânge de Harrier.
- Manta neagră. Spatele negru contrastează cu roșcatul.
FCI — Standardul rasei nr. 131 · FCI — Fișa rasei nr. 131 · Wikipedia — Schillerstövare · ACVS — Canine Hip Dysplasia · Merck Veterinary Manual — Nutritional Requirements of Small Animals · ASPCA — People Foods to Avoid Feeding Your Pets · Wikipedia — Canine reproduction · Wikipedia — Aging in dogs
Întrebări frecvente
- De unde vine numele? De la fermierul suedez Per Schiller.
- Cât de mare se face? Masculii au 53–61 cm, femelele 49–57 cm.
- Ce vânează? Iepuri și vulpi.
- Este un câine de haită? Nu; vânează singur.

