Seamănă, dar relația lor e neclară.

Vallhund suedez Caracteristici, Istorie, Dresaj și Îngrijire

Vallhund-ul suedez (Västgötaspets) este un câine de turmă mic, lung și jos, care mână vitele mușcându-le de călcâie. Wikipedia spune că numele înseamnă „câine de turmă” și că a fost crescut ca mânător de vaci de peste 1.000 de ani. Standardul FCI îl descrie ca vigilent, energic, neînfricat și atent, iar AKC îl numește loial, afectuos și deștept.

Fotografia principală: Vallhund suedez. Matt Lemmon / Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.0. Decupată și redimensionată. Sursa

Informații rapide

Nume comun	Vallhund suedez (Västgötaspets)
Nume științific	Canis lupus familiaris
Țara de origine	Suedia
Recunoaștere oficială	FCI, definitiv din 3 ianuarie 1954 (grupa 5, Spitz nordici de pază și turmă; standardul nr. 14); Kennel Clubul Suedez din 1943; recunoscut și de AKC
Durată de viață	12–15 ani, după AKC
Dimensiuni (Masculi)	ideal 33 cm la greabăn; 9–16 kg după AKC
Dimensiuni (Femele)	ideal 31 cm la greabăn
Tip de blană	Păr de acoperire aspru și lipit, subpăr moale și foarte des
Culori comune	Gri, gri-maroniu, gri-gălbui, galben-roșcat, maro-roșcat
Nivel de energie	Ridicat
Potrivit pentru apartament?	Da, cu mișcare suficientă
Temperament	Vigilent, energic, neînfricat, loial, afectuos
Tendința de agresivitate	Scăzută
Compatibilitate cu copiii	Foarte bună, după AKC
Compatibilitate cu alte animale	Moderată
Predispoziții genetice	Displazie de șold, retinopatia Vallhund-ului suedez

Istorie și origine

Standardul FCI spune că Vallhund-ul este o rasă suedeză autentică, deși relația cu Corgi-ul galez rămâne neclară: nu se va ști niciodată dacă vikingii au dus câini ca el în Britania sau au adus Corgi din Insulele Britanice. Cercetările moderne cred că este de origine suedeză.

La începutul anilor 1940, contele Björn von Rosen a aflat că acest vechi câine de turmă încă exista. Au fost găsite câteva exemplare de tip omogen, mai ales în câmpiile din Vara, în Västergötland, iar directorul de școală K. G. Zettersten a început creșterea. Wikipedia spune că în 1942 rasa era aproape dispărută, iar în 1943 Kennel Clubul Suedez a recunoscut-o.

Evoluția rasei

Epoca vikingilor – câine de turmă în Suedia.
1942 – rasa este aproape dispărută.
1943 – recunoscută de Kennel Clubul Suedez.
3 ianuarie 1954 – FCI recunoaște rasa.
2017 – apare testul genetic pentru retinopatie.

Evaluarea rasei

Caracteristică	Stele
Dresaj și inteligență	★★★★☆
Ușor de dresat	★★★★★
Grad de inteligență	★★★★★
Nivel de independență	★★★★☆
Nivel de încăpățânare	★★★★☆
Comportament și temperament	★★★☆☆
Afectuos cu familia	★★★★☆
Prietenos cu copiii	★★★★☆
Compatibil cu alți câini	★★★☆☆
Compatibil cu pisici și alte animale	★★★☆☆
Grad de loialitate	★★★★☆
Tendința de a fi agresiv	★★☆☆☆
Tendința de a lătra	★★★★☆
Nevoi și îngrijire	★★★★☆
Nivel de năpârlire	★★★★☆
Necesită îngrijire frecventă	★★★★☆
Activitate și stil de viață	★★★★☆
Nivel de energie	★★★★☆
Nevoie zilnică de exercițiu	★★★★☆
Potrivit pentru viața în apartament	★★★☆☆
Sănătate și longevitate	★★★★☆
Speranță de viață	★★★★☆
Predispoziție la boli genetice	★★☆☆☆
Caracteristici de muncă și utilitate	★★★★☆
Este un bun câine de companie	★★★★☆
Este un bun câine de companie	★★★☆☆

Evaluare orientativă Goki.ro: 5 stele înseamnă nivelul cel mai ridicat. Am pornit de la notele date rasei de American Kennel Club și de la standardul FCI.

Caracteristici fizice

AKC spune că, cu blana deasă sable, construcția solidă și aspectul simplu, Vallhund-ul este o rasă atemporală, la fel de potrivită într-o curte de azi ca pe prova corăbiilor vikinge de acum 1.200 de ani. Este lung și jos, dar mai puțin decât verii lui îndepărtați, Corgi.

Aspect general

Păr de acoperire de lungime medie, aspru, strâns și lipit, cu subpăr moale și foarte des. Blana e scurtă pe cap și pe partea din față a picioarelor și mai lungă pe gât, piept și spatele picioarelor din spate.

Caracteristică	Vallhund suedez
Dimensiune	Mică
Înălțime la greabăn	masculi: 33 cm; femele: 31 cm
Greutate	9–16 kg (AKC)
Blană	Dublă, aspră
Culoare	Sable gri sau roșcat
Corp	Lung și jos

Standardul acceptă gri, gri-maroniu, gri-gălbui, galben-roșcat sau maro-roșcat. Pe bot, gât, piept, burtă și picioare apare păr mai deschis, în aceeași nuanță.

Dresaj și socializare

Standardul îl descrie ca vigilent, energic, neînfricat și atent. AKC spune că majoritatea vor să lucreze cu stăpânul, una dintre trăsăturile rasei, și că se descurcă cel mai bine cu un dresaj pozitiv, bazat pe recompense.

Fiind câine de vaci, este voluntar, cum trebuie să fie ca să-și facă treaba, așa că scopul este ca el să lucreze cu plăcere alături de stăpân.

Sfaturi pentru dresaj eficient

Folosește recompense. Vrea să înțeleagă ce dorești.
Fii consecvent. Este voluntar.
Învață-l să nu muște de călcâie. Instinctul de mânat vaci.
Dă-i un sport. Agility sau mânat turme.

Necesități de activitate și stil de viață

AKC spune că nevoia de mișcare diferă de la câine la câine. Nu e o rasă făcută să alerge toată ziua, dar este un câine de fermă și are nevoie de mișcare regulată: o plimbare bună zilnic, cu aport sau un sport.

Activitate	Cât de des	De ce contează
Plimbare	zilnic	Formă fizică
Aport	zilnic	Energie
Agility sau mânat turme	săptămânal	Instinct

Recomandări pentru un stil de viață echilibrat

Nu-i lăsa mâncarea la discreție.
Pregătește-te pentru năpârliri mari.
Supraveghează-l cu copiii mici.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii și a pielii

AKC spune că are nevoie doar de o periere temeinică din când în când și de baie când se murdărește. De două ori pe an năpârlește subpărul, cu „troiene” de păr; o baie caldă și un masaj ajută atunci.

Probleme de sănătate frecvente

AKC spune că rasa este în general sănătoasă, iar crescătorii responsabili își verifică câinii pentru:

Afecțiune	Descriere	Simptome comune
Displazie de șold	Articulația șoldului se formează greșit și, cu timpul, apare artroza	Șchiopătat, se ridică sau sare greu, durere la șold
Retinopatia Vallhund-ului suedez	Boală ereditară a ochilor; test genetic din 2017	Vedere slabă

Alte aspecte de îngrijire

Cere testul genetic pentru retinopatie.
Cere testele de șold ale părinților.
Ține-l la greutatea potrivită.

Dietă și nutriție

AKC spune că Vallhund-ii au nevoie de mai puțină hrană decât ai crede, chiar dacă sunt foarte activi, și se îngrașă ușor. Hrana nu trebuie lăsată la discreție.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual. Primele două coloane arată caloriile pe zi pentru un câine adult sănătos. Ultima arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram.

Greutatea câinelui	Calorii pe zi (castrat)	Calorii pe zi (necastrat)	Hrană uscată pe zi (orientativ)
9 kg	580 kcal	650 kcal	140–190 g
12 kg	720 kcal	810 kcal	180–230 g
16 kg	900 kcal	1.010 kcal	220–290 g

Măsoară porțiile.
Recompensele se scad din porția zilnică.
Câinele are greutatea potrivită când îi simți coastele sub blană, fără să apeși tare.

Alimente interzise

Unele alimente pentru oameni sunt periculoase pentru câini: ciocolata, cafeaua, strugurii și stafidele, ceapa, usturoiul, xilitolul (un îndulcitor din gumele de mestecat), nucile macadamia și alcoolul.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea fizică și emoțională

La câini, maturitatea sexuală apare de obicei între 6 și 12 luni. Rasele mici ajung adulte mai repede decât cele mari, de obicei în jur de un an.

Împerecherea și gestația

Gestația durează aproximativ 63 de zile, socotite de la ovulație. Nu se recomandă împerecherea femelei la primul ciclu. Standardul FCI cere ca pentru reproducere să fie folosiți doar câini sănătoși, cu aspectul tipic rasei.

Îngrijirea puilor

La rasele mici, o fătare are în medie 3–4 pui. Puii sunt foarte mici și fragili în primele săptămâni, așa că trebuie ținuți la căldură și mânuiți cu grijă. Socializarea începe devreme: atingeri blânde, zgomote obișnuite și oameni noi.