Birmaneza sacră Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Originea rasei nu este clară. Cea mai cunoscută legendă spune că pisicile erau crescute de preoți într-un templu din nordul Birmaniei. Profilul FIFe spune că rasa a ajuns în Europa în jurul anului 1900, iar Franța a fost prima țară europeană care a recunoscut-o, în 1925.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, rasa aproape a dispărut: la sfârșitul războiului mai trăiau în Europa doar două pisici, Orloff și Xenia de Kaabaa. Rasa a fost refăcută din puii lor, încrucișați cu pisici persane și siameze. La începutul anilor 1950 se nășteau din nou pui de birmaneză curată.

Evoluția rasei

• În jurul anului 1900 – rasa ajunge în Europa.
• 1925 – recunoscută în Franța.
• 1945 – mai trăiesc doar două pisici în Europa.
• 1949 – recunoscută de FIFe, la înființare.
• 1966–1967 – recunoscută în Marea Britanie și SUA.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii cu copii. Wikipedia germană o descrie ca pisică ideală pentru apartament și copii.
• Case cu mai multe pisici. Nu-i place să stea singură.
• Cine vrea o pisică liniștită. Are voce slabă și este calmă.
• Ținută în casă. Se lasă luată în brațe și de străini, deci nu e bine să umble liberă afară.

Caracteristici fizice

Are corpul de mărime medie, ușor alungit, cu picioare scurte și puternice. Fața este lată, cu nasul „roman”. Greutatea este de 4–6 kg (Wikipedia franceză).

Aspect general

Semnul rasei sunt „mănușile”: toate cele patru labe sunt complet albe. Pe spatele picioarelor din spate, albul urcă și se termină cu un „V” întors. Ochii sunt rotunzi, de un albastru-safir închis. Urechile sunt la fel de late la bază pe cât de înalte.

Corpul este alb până la crem, iar botul, urechile, picioarele și coada au culoarea „punctelor”: seal (maro închis), ciocolatiu, roșu și variantele lor diluate, plus tabby și țestoasă. Orice altă pată albă pe „puncte” este un defect grav. Contrastul cel mai frumos se vede abia pe la 2–3 ani.

Rase înrudite și cum le deosebești

Pisica siameză are aceleași „puncte”, dar păr scurt, corp zvelt și labe colorate. Ragdoll seamănă la culori, dar este mai mare. Spre deosebire de pisica persană sau himalayană, birmaneza nu are puf, așa că blana se încâlcește mult mai puțin.

Comportament și temperament

Profilul FIFe o descrie ca foarte jucăușă și prietenoasă. Iubește compania oamenilor și se înțelege bine cu alte pisici sau cu câinii. Îi place să fie tratată cu respect și îți arată repede dacă uiți asta.

Wikipedia franceză spune că, deși seamănă cu siameza, este calmă și are o voce blândă.

Socializare

Nu-i place să stea singură și se plictisește; Wikipedia germană recomandă să nu fie ținută singură de oamenii care lucrează toată ziua.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este moderat de activă. Se simte bine în apartament, dacă are joacă zilnică și companie.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Pentru că nu are puf, blana se încâlcește greu. Ajunge o periere de una–două ori pe săptămână.

Probleme de sănătate frecvente

Un studiu britanic pe fișe veterinare a găsit o speranță de viață de 14,4 ani, peste media de 11,7 ani a tuturor pisicilor. Rasa are însă una dintre cele mai mici diversități genetice și un risc mare de boală cronică de rinichi. Este expusă și la peritonita infecțioasă felină și la pietre urinare, iar o formă de epilepsie declanșată de sunete (FARS) pare frecventă la birmaneze.

Teste genetice recomandate

Rinichii se pot verifica prin analize de sânge (creatinină și SDMA). La birmaneze, creatinina este în mod normal mai mare, așa că rezultatele trebuie interpretate de un veterinar care cunoaște rasa.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Nume după alfabet. Mulți crescători dau tuturor puilor dintr-un an nume care încep cu aceeași literă: în 2016 cu „N”, în 2017 cu „O”.
• Salvată de două pisici. După război, rasa a fost refăcută din puii a doar două pisici, Orloff și Xenia.
• „Mănuși” obligatorii. Albul trebuie să cuprindă toate degetele, la toate patru labele.
• Culoare care se coace. Contrastul „punctelor” ajunge la maxim abia la 2–3 ani.

Pisica în cultura populară

Choupette, pisica lui Karl Lagerfeld

Cea mai cunoscută birmaneză este Choupette, născută în 2011, pisica creatorului de modă Karl Lagerfeld.

Legenda templului

Povestea preoților din Birmania care creșteau aceste pisici a făcut rasa celebră ca „pisica sacră”. Sursele spun însă clar că nu există o dovadă istorică a acestei origini.