Maine Coon Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Originea rasei este învăluită în legende. Una spune că ar fi un hibrid cu ratonul, alta că s-ar trage din pisicile vikingilor, adică din pisicile norvegiene de pădure. O a treia legendă spune că regina Franței Maria Antoaneta ar fi trimis în America șase pisici de-ale ei, care ar fi ajuns la Wiscasset, în Maine.

La sfârșitul anilor 1860, fermierii din Maine organizau la târgul din Skowhegan un concurs pentru „Pisica Coon campioană a statului Maine”. La prima expoziție de pisici din America de Nord, la Madison Square Garden, pe 8 mai 1895, o pisică Maine Coon tigrată, Cosey, a câștigat titlul de cea mai frumoasă.

La începutul secolului XX, când au venit rasele cu păr lung din străinătate, Maine Coon aproape a dispărut; în anii 1950 a fost declarată, prea devreme, dispărută. Cluburile crescătorilor au salvat-o. CFA a recunoscut-o în 1976, FIFe în 1982, iar în 1985 a devenit pisica oficială a statului Maine.

Evoluția rasei

• Sfârșitul anilor 1860 – concursuri de pisici Maine Coon la târgul din Skowhegan.
• 8 mai 1895 – Cosey câștigă prima expoziție de pisici din America de Nord.
• Anii 1950 – rasa este declarată, prea devreme, dispărută.
• 1976 – statut de campionat la CFA.
• 1982 – recunoscută de FIFe.
• 1985 – pisica oficială a statului Maine.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii cu copii și alte animale. Este blândă și se înțelege cu toată lumea.
• Case cu spațiu. Este o pisică foarte mare, care are nevoie de loc de joacă și de ansambluri solide de cățărat.
• Cine vrea o pisică „ca un câine”. Este jucăușă și foarte legată de oameni.
• Cine poate plăti hrana și controalele. O pisică mare mănâncă mai mult, iar inima și șoldurile trebuie verificate.

Caracteristici fizice

Masculii cântăresc în medie 8–10 kg, iar femelele 5–7 kg. Pisicile adulte au 25–41 cm înălțime și pot ajunge la 97 cm lungime cu tot cu coadă, care singură poate avea 36 cm. Corpul este dreptunghiular, solid și musculos, cu pieptul lat. Crește încet: atinge mărimea finală abia la 3–5 ani, față de un an la alte pisici.

Aspect general

Coada este lungă, se subțiază spre vârf și este foarte stufoasă, aproape ca a unui raton. Labele mari, cu smocuri de păr, o ajută să meargă pe zăpadă. Coada nu se afundă în zăpadă și pisica și-o poate înfășura pe față și umeri, ca să se apere de vânt.

Blana este moale și mătăsoasă, mai scurtă pe cap și umeri și mai lungă pe burtă și flancuri; unele pisici au un guler ca de leu. Este mai groasă iarna și mai subțire vara. Pot avea aproape orice culoare; cea mai frecventă este maro tigrat. Unele standarde nu acceptă ciocolatiu, liliachiu sau modelul point. Ochii pot avea orice culoare, dar albaștri sau diferiți doar la pisicile albe.

Rase înrudite și cum le deosebești

Pisica norvegiană de pădure și pisica siberiană sunt tot pisici mari cu blană lungă de climat rece. Norvegiana are profilul drept și ochi migdalați, siberiana un aspect mai rotund. Maine Coon a fost cea mai mare rasă până la apariția hibridului Savannah.

Comportament și temperament

Wikipedia spune că este o pisică mare și sociabilă, numită „uriașul blând”, cu multe trăsături „de câine”. Wikipedia germană adaugă că este inteligentă și jucăușă și vânătoare pricepută. Își folosește mult labele: poate deschide uși și robinete și ridica obiecte mici.

Socializare

Wikipedia franceză spune, după registrul francez LOOF, că se înțelege bine cu toată lumea, chiar și cu străinii și cu alte animale.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este moderat spre foarte activă și jucăușă. Are nevoie de spațiu, de ansambluri de cățărat solide, pe măsura greutății, și de joacă zilnică.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Alege litieră și culcușuri mari, pe măsura ei.
• Joacă-te cu ea zilnic, ca să nu se îngrașe.
• Asigură robinetele și ușile: învață să le deschidă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Wikipedia spune că, față de alte rase cu păr lung, are nevoie de puțină îngrijire, pentru că puful este subțire și blana se întreține aproape singură. O periere de 1–2 ori pe săptămână, mai des la năpârlire, previne încâlcirea pe burtă și pe „pantaloni”.

Probleme de sănătate frecvente

Un studiu din Marea Britanie a găsit o speranță de viață de 9,7 ani, iar datele de asigurări din Suedia dau o mediană de peste 12,5 ani. La Maine Coon a fost găsită o mutație a genei MYBPC3 legată de cardiomiopatia hipertrofică; aproximativ o treime dintre pisicile testate la Universitatea de Stat din Washington aveau mutația. Radiografiile analizate în SUA au arătat displazie de șold la 24,3% dintre pisici. Rasa este printre cele mai afectate de atrofia musculară spinală și poate avea entropion (pleoapa întoarsă spre ochi).

Teste genetice recomandate

Pentru cardiomiopatie există test ADN pentru mutația MYBPC3 (A31P), dar un rezultat negativ nu exclude boala, așa că se recomandă și ecografia inimii, la 1–2 ani. Pentru atrofia musculară spinală există test genetic, iar șoldurile se pot verifica prin radiografie.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Cere testul ADN pentru MYBPC3 și ecografia inimii părinților, testul pentru atrofia musculară spinală și, dacă se poate, radiografia șoldurilor.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Cea mai lungă pisică. În 2010, Guinness World Records a recunoscut un Maine Coon numit Stewie drept cea mai lungă pisică: 123 cm, de la nas la vârful cozii.
• Degete în plus. Multe dintre primele pisici Maine Coon aveau degete în plus (polidactilie).
• Crește până la 5 ani. Atinge mărimea finală abia la 3–5 ani.
• Coadă-pernă. Pe gheață, își poate înfășura coada sub ea, ca pe o pernă care o izolează de frig.

Pisica în cultura populară

Pisica oficială a statului Maine

Din 1985, Maine Coon este pisica oficială a statului american Maine.

Prima vedetă de expoziție

Pisica Cosey a câștigat în 1895 prima expoziție de pisici din America de Nord; zgarda ei de argint se păstrează la biblioteca CFA.