Orientală cu păr lung Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Orientala cu păr lung provine din același grup de pisici ca orientala cu păr scurt și siameza, cu rădăcini în pisicile din Siam (Thailanda). Gena pentru păr lung este recesivă.

În Marea Britanie, varianta s-a numit „British Angora”, dar în 2002 a fost redenumită, ca să nu fie confundată cu angora turcească. Este cunoscută și ca Foreign Longhair, Javanese sau Mandarin. FIFe o recunoaște din 1985.

Evoluția rasei

• Sfârșitul anilor 1800 – pisici din Siam ajung în Marea Britanie.
• 1985 – recunoscută de FIFe.
• 2002 – numele „British Angora” este schimbat în Oriental Longhair.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Cine stă mult acasă. Nu e făcută pentru o viață singură.
• Case cu încă o pisică. Se înțelege bine cu alte pisici.
• Cine vrea o pisică „care vorbește”. Este foarte vorbăreață.
• Proprietari cu experiență. Grupul oriental e recomandat des celor care au mai avut pisici.

Caracteristici fizice

Are corpul lung, tubular, de tip oriental. Wikipedia franceză dă 3–5 kg. Este agilă și elegantă: sare mult și bine, de obicei fără să dărâme nimic.

Aspect general

Capul are formă de pană lungă, cu urechi foarte mari. Ochii sunt migdalați și de obicei verzi; la pisicile albe pot fi și albaștri sau de culori diferite. Corpul este lung, ca un tub, cu picioare și coadă lungi.

Culorile pot fi uni (negru, albastru, ciocolatiu, liliachiu, scorțișoară, caramel, bej, roșu, crem, caise), țestoasă, fumuriu, argintiu, tabby sau alb. Dacă o orientală cu păr lung este împerecheată cu una cu păr scurt sau cu o siameză, toți puii au păr scurt, dar poartă gena pentru păr lung.

Rase înrudite și cum le deosebești

Orientala cu păr scurt diferă doar prin blană. Pisica balineză are tot păr semilung și corp oriental, dar model point și ochi albaștri. Nu are legătură cu angora turcească, deși în Marea Britanie a purtat numele „British Angora”.

Comportament și temperament

Wikipedia spune că este o pisică activă, căreia îi place să se joace; dacă stăpânul nu are timp, își găsește singură o jucărie. Este foarte inteligentă și un tovarăș ideal pentru cine vrea o pisică mereu aproape. Ca siameza, are o voce puternică și expresivă, pe care o folosește des. Multe învață repede să meargă în lesă, dacă încep de mici, și unele deschid dulapuri, uși și chiar frigiderul.

Socializare

Este loială și se înțelege bine cu alte pisici, mai ales din același grup de rase. Nu e făcută să trăiască singură.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este foarte activă și atletică: sare în locuri înalte. Are nevoie de joacă zilnică, de ansambluri de cățărat și, ideal, de o altă pisică.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana semilungă și mătăsoasă nu are puf gros, așa că se încâlcește greu. Ajunge o periere pe săptămână.

Probleme de sănătate frecvente

Pentru grupul oriental, Wikipedia amintește amiloidoza (depuneri anormale de proteine, care pot afecta ficatul și rinichii), cancerul și, la unii pui, sindromul puiului cu piept plat, care poate îngreuna respirația. Orientala cu păr lung trăiește de obicei în jur de 15 ani.

Teste genetice recomandate

Nu există un test genetic pentru amiloidoză. Întreabă crescătorul despre sănătatea liniei și verifică puiul la veterinar.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Fostă „British Angora”. Numele a fost schimbat în 2002, ca să nu fie confundată cu angora turcească.
• Deschide frigiderul. Unele orientale învață să deschidă dulapuri, uși și chiar frigiderul.
• Gena ascunsă. Puii cu păr scurt pot purta gena pentru păr lung.
• Se joacă singură. Dacă stăpânul nu are timp, își găsește singură o jucărie.