Burmilla Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Rasa s-a născut dintr-o întâmplare, în crescătoria lui Miranda von Kirchberg, în Marea Britanie. Un mascul persan chinchilla, Jamari Sanquist, și o femelă birmană liliachie, Bambino Lilac Fabergé, așteptau perechi diferite, în camere separate. Într-o noapte, femeia de serviciu a lăsat ușa deschisă. În 1981 s-au născut patru pui, toate femele argintii cu păr scurt: Galatea, Gemma, Gabriela și Gisella.

Impresionată de pui, von Kirchberg a dezvoltat rasa împreună cu crescătoarea Therese Clarke, care a înființat Burmilla Cat Club în 1984. Rasa a fost recunoscută în 1994 de Cat Association of Britain, iar în 1995 de GCCF și de FIFe.

Evoluția rasei

• 1981 – se nasc primii patru pui, dintr-o împerechere întâmplătoare.
• 1984 – primul standard și Burmilla Cat Club.
• 1995 – recunoscută de GCCF și de FIFe.
• 2011 – FIFe acceptă și varianta aurie.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii cu copii și alte animale. Este sociabilă și afectuoasă.
• Cine vrea o pisică jucăușă toată viața. Păstrează multe trăsături de pui.
• Cine are puțin timp pentru îngrijire. Ajunge o periere pe săptămână.
• Cine stă mult acasă. Christiane Sacase spune că cere atenție și mieună.

Caracteristici fizice

Este o pisică de mărime medie, musculoasă și elegantă, de 3–6 kg. Standardul FIFe o descrie ca „o pisică elegantă de tip străin”.

Aspect general

Capul este ușor rotunjit în partea de sus, lat la sprâncene și la maxilar, și se îngustează într-o pană scurtă și tocită. Urechile sunt medii spre mari, ușor înclinate în față. Semnul rasei este „machiajul”: o linie închisă care conturează nasul, buzele și ochii.

Blana are baza argintie (sau aurie) și vârful firelor colorat. La varianta „tipped” doar vârful firului (1/8–1/4) este colorat și pisica pare aproape albă; la „shaded”, culoarea acoperă un sfert până la jumătate din fir, ca o mantie pe spate, umeri și picioare. Culorile pot fi negru, albastru, maro, ciocolatiu sau liliachiu.

Rase înrudite și cum le deosebești

Provine din pisica persană chinchilla și pisica birmană. În Marea Britanie face parte din grupul „Asian”, iar varianta cu păr semilung se numește acolo Tiffanie. Pisicile „smoke”, cu fir colorat aproape până la bază, nu sunt considerate Burmilla.

Comportament și temperament

Wikipedia o descrie ca nonconformistă și independentă, dar foarte iubitoare cu stăpânul; păstrează multe trăsături de pui și ca adult. Este sociabilă, jucăușă și afectuoasă.

Wikipedia franceză adaugă că Christiane Sacase o vede blândă, cu nevoie de atenție și cam vorbăreață, iar Bruce Fogle spune că rasele din grupul Asian sunt „mai relaxate decât birmanele și mai sociabile decât persanele”.

Socializare

Se înțelege bine cu copiii și cu alte animale.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este moderat de activă și jucăușă. Îi plac jocurile cu stăpânul și locurile de cățărat.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana scurtă are puf, dar nu cere îngrijire specială: ajunge o periere pe săptămână și o lustruire cu mănușa.

Probleme de sănătate frecvente

Sursele consultate nu descriu boli specifice rasei. Pentru că provine din pisica persană și din cea birmană, întreabă crescătorul de testele făcute pentru bolile cunoscute la acestea, de exemplu boala polichistică renală.

Teste genetice recomandate

Cere rezultatul testului pentru boala polichistică renală (moștenită de la pisicile persane) și verifică ce teste are linia birmană a părinților.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Născută dintr-o ușă lăsată deschisă. Primii pui au apărut după ce femeia de serviciu a uitat deschisă ușa dintre cele două pisici.
• Patru surori fondatoare. Galatea, Gemma, Gabriela și Gisella au stat la baza rasei.
• Un nume compus. „Burmilla” vine din „Burmese” și „Chinchilla”.
• Machiaj natural. Conturul închis al ochilor și buzelor este unul dintre semnele rasei.