Van turcesc Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

În 1955, două fotografe britanice, Laura Lushington și Sonia Halliday, au primit în Turcia două pisici neînrudite, albe cu cap și coadă colorate. Lushington le-a dus acasă, iar puii au semănat perfect cu părinții, așa că a început să creeze o rasă. Prima femelă venea din Iskenderun, iar masculul a fost dăruit de un director de hotel din Istanbul; în 1959 s-au adăugat pisici din Antalya și Burdur.

Rasa a fost înregistrată în 1969 de GCCF sub numele „Turkish cat” și redenumită „Turkish Van” în 1979, ca să nu fie confundată cu angora turcească. Deși numele trimite la lacul Van, scrierile lui Lushington arată că niciuna dintre pisicile fondatoare nu venea din zona Van.

Evoluția rasei

• 1955 – Laura Lushington aduce primele două pisici din Turcia.
• 1959 – se adaugă pisici din Antalya și Burdur.
• 1960 – recunoscută de FIFe.
• 1969 – recunoscută de GCCF ca „Turkish cat”.
• 1979 – redenumită „Turkish Van”.
• 1994 – statut de campionat la CFA.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii active. Este energică și jucăușă până la bătrânețe.
• Case cu locuri înalte. Îi place să se cațere și să privească de sus.
• Cine acceptă stropi de apă. Se joacă cu apa din bol sau din toaletă.
• Cine vrea o pisică „vorbăreață” și atașată.

Caracteristici fizice

Este una dintre rasele mari: musculoasă, cu corp și coadă destul de lungi, umeri puternici și lați și gât scurt; i se spune „atletul” pisicilor. Ajunge la maturitate în 3–5 ani. Masculii au 5–9 kg, iar femelele 3–5 kg.

Aspect general

Blana are un singur strat, fără puf, și se simte ca cașmirul sau blana de iepure. Este neobișnuit de impermeabilă, așa că pisica se spală greu, dar se usucă repede.

Culoarea apare doar pe cap și pe coadă; restul corpului este alb. Sunt acceptate câteva pete pe corp, dacă nu depășesc 20% și pisica nu pare bicoloră. Culoarea clasică este roșu tabby cu alb; mai sunt crem, negru, albastru, tabby și țestoasă. FIFe și CFA acceptă doar pisicile cu model van; pisicile complet albe sunt considerate de unele asociații o rasă separată (Turkish Vankedisi).

Rase înrudite și cum le deosebești

Angora turcească vine tot din Turcia, dar genetic este o populație diferită și are corp mai fin. Rasa este confundată des cu pisicile din zona lacului Van, de obicei complet albe, dar legătura cu ele este îndoielnică.

Comportament și temperament

Standardul TICA o descrie ca foarte inteligentă, energică și jucăușă, deci și cam poznașă. Îi place să se cațere și să stea sus, de unde își studiază teritoriul, și este o vânătoare foarte pricepută.

Wikipedia germană spune că este foarte sociabilă, posesivă, cere atenție și este „vorbăreață”, cu o voce puternică. Wikipedia franceză adaugă că își urmează stăpânul peste tot și multe învață să aducă obiecte.

Socializare

Cere multă atenție și este foarte legată de stăpân.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este musculoasă și foarte energică: se cațără mult și se mișcă impresionant de atletic. Îi place apa: amestecă în bolul cu apă, se joacă la toaletă și unele își urmează stăpânii în apă.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana fără puf se îngrijește ușor, cu o periere pe săptămână. Când este periată, părul se strânge în ghemotoace dese.

Probleme de sănătate frecvente

Wikipedia spune că pisicile Van turcesc cu model van nu sunt predispuse la surditate, pentru că desenul lor vine din altă genă decât albul complet. Pisicile complet albe din aceeași linie pot avea însă gena care dă surditate.

Teste genetice recomandate

La pisicile complet albe se recomandă testul de auz (BAER); unele asociații îl cer obligatoriu pentru înregistrare.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• „Pisica înotătoare”. Are o fascinație neobișnuită pentru apă.
• Un model numit după ea. Desenul „van” (culoare doar pe cap și coadă) poartă numele rasei.
• „Atletul” pisicilor. Corpul musculos îi aduce porecla de atlet al pisicilor.
• Nu din Van. Niciuna dintre pisicile fondatoare nu venea din zona lacului Van.