Singapura Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

În 1975, Tommy și Hal Meadow s-au întors în SUA din Singapore cu trei pisici locale maro, cu blana „ticked”, pe care le-au numit „pisici de canal”. Ele au stat la baza rasei, numite după numele malaiez al orașului Singapore. În 1981, o altă pisică asemănătoare a fost adusă de la un adăpost din Singapore.

În 1987, crescătoarea Gerry Mayes a găsit acte care arătau că cele trei pisici fondatoare fuseseră duse în Singapore din SUA, în 1974. Unii au bănuit că rasa este de fapt o încrucișare între abisiniene și birmane. CFA a cercetat cazul, a concluzionat că nu a fost nicio înșelătorie, iar Singapura și-a păstrat statutul de rasă naturală. TICA a recunoscut-o în 1979, CFA în 1982, iar FIFe în 2014.

Evoluția rasei

• 1974–1975 – trei pisici ajung din Singapore în SUA.
• 1979 – recunoscută de TICA.
• 1982 – acceptată de CFA (campionat în 1988).
• 1987 – apar dovezi că pisicile fondatoare veniseră din SUA.
• 1990 – Singapore vrea s-o facă mascotă națională.
• 2014 – recunoscută de FIFe.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Cine stă mult acasă. Wikipedia germană spune că își urmează stăpânul în fiecare cameră.
• Case calde. Wikipedia franceză spune că nu-i place frigul.
• Apartament. Este mică, adaptabilă și ușor de îngrijit.
• Familii active. Este jucăușă și curioasă.

Caracteristici fizice

Este cea mai mică rasă de pisici acceptată pe scară largă de registrele de rase: femelele adulte au de obicei 1,8 kg, iar masculii 2,7 kg. Corpul este moderat de îndesat și musculos.

Aspect general

Urechile sunt mari, ușor ascuțite și adânci, iar ochii mari și migdalați. Coada este subțire, puțin mai scurtă decât corpul, cu vârful tocit.

Fiecare fir are benzi alternante: de obicei două benzi închise despărțite de două deschise, cu vârful închis. Pieptul, botul și bărbia au culoarea benzilor deschise. Este recunoscută într-o singură culoare, sepia agouti: „benzi maro închis pe un fond ivoriu vechi, cald”.

Rase înrudite și cum le deosebești

Pisica abisiniană are tot blana „ticked”, dar este mai mare. Pisica birmană are aceeași genă sepia. Unii crescători au bănuit chiar că Singapura ar fi o încrucișare între cele două.

Comportament și temperament

Wikipedia franceză spune că CFA o descrie ca activă, curioasă și jucăușă, afectuoasă și dornică de contact cu oamenii. Wikipedia germană adaugă că este blândă, iubitoare și foarte atașată: își urmează stăpânul în fiecare cameră și se simte cel mai bine lângă oamenii ei.

Socializare

Wikipedia germană o descrie ca foarte prietenoasă, adaptabilă și necomplicată.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este activă și jucăușă; îi plac locurile înalte și căldura.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana foarte scurtă și fină se îngrijește foarte ușor: ajunge o lustruire săptămânală.

Probleme de sănătate frecvente

Crescătorii sunt îngrijorați de inerția uterină: mușchii uterului sunt prea slabi ca să împingă puii, așa că unele femele nasc prin cezariană. Problema exista la una dintre pisicile fondatoare. Rasa are și deficit de piruvat-kinază, care duce la anemie. Un studiu ADN din 2007 a găsit la Singapura și la pisica birmană cea mai mică diversitate genetică din 22 de rase.

Teste genetice recomandate

Pentru deficitul de piruvat-kinază există un test care arată dacă pisica e bolnavă, purtătoare sau sănătoasă. Pisicile cu această boală pot trăi de obicei normal.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația durează la pisici 64–67 de zile. La Singapura, unele femele au inerție uterină și pot avea nevoie de cezariană, așa că fătarea trebuie urmărită de veterinar. Fătările sunt mici.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Cere rezultatul testului pentru deficitul de piruvat-kinază al părinților.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Cea mai mică rasă. O femelă adultă are de obicei doar 1,8 kg.
• „Pisici de canal”. Pisicile fondatoare au fost prezentate ca pisici de canal din Singapore.
• Mascotă controversată. În 1990, Singapore a vrut s-o facă mascotă națională, dar un articol din „The Straits Times” a arătat că povestea originii nu era sigură.
• O singură culoare. Este recunoscută doar în sepia agouti.

Pisica în cultura populară

Mascota din Singapore

În 1990, Biroul de Turism din Singapore a început o campanie care folosea pisica Singapura drept mascotă națională. Atunci jurnalista Sandra Davie a publicat povestea pisicilor fondatoare aduse din SUA.