Pisica abisiniană Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Pisica abisiniană (Abyssinian) este o rasă veche, elegantă și musculoasă, cu blană scurtă în care fiecare fir are benzi de culoare deschisă și închisă. De aceea blana pare că sclipește, fără dungi sau pete. Este foarte inteligentă, curioasă și mereu în mișcare, legată mult de „omul ei”.
Fotografia principală: Pisică abisiniană, portret. Heikki Siltala / Wikimedia Commons, CC BY 3.0. Decupată și redimensionată. Sursa
Informații rapide
| Nume comun | Pisica abisiniană (Abyssinian, Aby) |
| Nume științific | Felis catus |
| Țara de origine | Marea Britanie (prima pisică a venit din Abisinia, actuala Etiopie) |
| Recunoaștere oficială | FIFe din 1949 (cod ABY, categoria 4); GCCF din 1929; CFA, TICA, WCF |
| Durată de viață | 13–16 ani |
| Greutate | 3,6–5,4 kg (în medie 4,5 kg); femelele mai mici |
| Mărime | Medie |
| Tip corporal | Zvelt, musculos, cu picioare lungi |
| Tip de blană | Scurtă, fină, deasă, lipită de corp, „ticked” (fiecare fir cu benzi) |
| Culori comune | Roșu-maroniu (ruddy), scorțișoară (sorrel), albastru, bej (fawn), variante argintii |
| Culoarea ochilor | Migdalați: auriu, verde, căprui deschis sau aramiu |
| Nivel de activitate | Foarte ridicat |
| Temperament | Inteligentă, curioasă, jucăușă, legată de om |
| Compatibilitate cu copiii | Bună cu copiii care se joacă activ |
| Compatibilitate cu alte animale | Se înțelege cu alte animale, dar vrea să fie „șefa” |
| Predispoziții genetice | Atrofie retiniană progresivă, deficit de piruvat-kinază, amiloidoză renală |
Istorie și origine
Prima pisică abisiniană cunoscută, „Zula”, a fost adusă în 1868 din Abisinia (actuala Etiopie) în Anglia. De aici vine și numele rasei. În 1871 o pisică abisiniană a apărut la expoziția de la Crystal Palace din Londra, iar în 1889 rasa avea deja standard.
Studiile genetice arată însă că rasa nu vine din Africa: are origini în Asia de Sud-Est și în Europa. La muzeul din Leiden, în Țările de Jos, există o pisică împăiată, cumpărată în jurul anilor 1834–1836, cu eticheta „domestica India”.
După Al Doilea Război Mondial și o epidemie de leucemie felină, rasa aproape a dispărut din Marea Britanie. A fost salvată cu pisici aduse din Țările de Jos, America de Nord, Scandinavia, Australia și Noua Zeelandă.
Evoluția rasei
- 1868 – pisica „Zula” ajunge din Abisinia în Anglia.
- 1889 – primul standard al rasei.
- 1907 – prima pisică abisiniană ajunge în SUA.
- 1929 – recunoscută de GCCF, în Marea Britanie.
- 1949 – FIFe, la înființare, o recunoaște printre primele rase.
- 2007 – o pisică abisiniană, Cinnamon, devine prima pisică cu genomul complet publicat.
Pe scurt: pentru cine e potrivită
- Familii active, care stau mult acasă. Vrea să participe la tot ce faci.
- Cine are timp de joacă zilnic. Nu este o pisică de stat în brațe.
- Case cu mai multe pisici. Wikipedia spune că se descurcă bine în companie, fiind foarte sociabilă.
- Mai puțin potrivită pentru cine vrea o pisică liniștită. Sare, se cațără și deschide dulapuri.
Caracteristici fizice
Profilul FIFe o descrie ca pe o pisică de mărime medie, elegantă, zveltă dar musculoasă, cu picioare lungi și subțiri. Wikipedia dă o greutate medie de 4,5 kg, între 3,6 și 5,4 kg.
Aspect general
Capul are formă de pană, cu contururi blânde. Urechile sunt mari și depărtate, iar ochii migdalați. Coada este lungă și se subțiază spre vârf, iar labele sunt mici și ovale.
| Caracteristică | Pisica abisiniană |
|---|---|
| Mărime | Medie |
| Greutate | 3,6–5,4 kg |
| Corp | Zvelt, musculos |
| Cap | În formă de pană, cu contururi blânde |
| Urechi | Mari, depărtate |
| Ochi | Migdalați; auriu, verde, căprui sau aramiu |
| Coadă | Lungă, subțiată spre vârf |
| Blană | Scurtă, fină, „ticked” |

Fiecare fir de păr are baza deschisă și 3–4 benzi de culoare, tot mai închise spre vârf. Pe șira spinării, pe coadă și pe spatele picioarelor din spate blana este mai închisă. Culoarea originală este roșu-maroniu cu benzi negre (ruddy); mai există scorțișoară (sorrel), albastru, bej (fawn) și variantele argintii. Puii se nasc cu blana închisă, care se luminează în câteva luni.
Rase înrudite și cum le deosebești
Pisica somaleză este varianta cu păr semilung a abisinienei și are același standard FIFe. Blana „ticked” o mai au și alte rase, de exemplu Singapura, dar aceasta este mult mai mică.
Comportament și temperament
FIFe spune că personalitatea ei este la fel de spectaculoasă ca aspectul: inteligentă, curioasă și plină de idei. Ajută la tot ce faci, iubește jocurile creative, dar și mângâierile lungi. Deschide uși și dulapuri, sare și se cațără pe toate mobilele.
Wikipedia spune că este foarte sociabilă și poate cere multă atenție. Nu este o pisică de stat în brațe: e mereu în mișcare, explorează sau se joacă. Din cauza asta i se spune uneori „clovnul regatului pisicilor”. Scoate sunete scurte, ca un ciripit, diferite de mieunatul obișnuit.
Socializare
Se înțelege bine cu alte animale, dar îi place să fie dominantă. Este foarte legată de „omul ei”.
Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.
Obiceiuri în casă
Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.
Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.
Viața în casă și activitate
Este una dintre cele mai active rase. Are nevoie de joacă zilnică, de locuri înalte pe care să se cațăre și de jucării care îi pun mintea la treabă.
| Activitate | Cât de des | De ce contează |
|---|---|---|
| Jucării cu hrană și jocuri de „căutare” | zilnic | Este foarte inteligentă și se plictisește repede |
| Joacă cu jucării (undiță, mingi) | zilnic | Joaca imită vânătoarea și îi consumă energia |
| Stâlp sau placă de zgâriat | mereu la îndemână | Își îngrijește ghearele fără să strice mobila |
| Locuri înalte (ansamblu de cățărat, rafturi) | mereu la îndemână | Are de unde privi și unde se odihni |
Recomandări pentru o viață echilibrată
- Pune-i rafturi și ansambluri de cățărat înalte.
- Asigură dulapurile: învață să le deschidă.
- Lasă-i companie dacă stai mult plecat: altă pisică activă o ajută.
Îngrijire și sănătate
Îngrijirea blănii
Blana scurtă și lipită de corp se îngrijește ușor. Ajunge o periere pe săptămână, mai ales în perioada de năpârlire.
Probleme de sănătate frecvente
Wikipedia enumeră câteva boli întâlnite mai des la această rasă. Atrofia retiniană progresivă duce treptat la orbire; la abisiniene sunt cunoscute două mutații care o produc (genele CRX și CEP290). Rasa este printre cele mai afectate de deficitul de piruvat-kinază, o boală a globulelor roșii. A mai fost observată amiloidoza renală, o boală a rinichilor, iar în studii din Australia și SUA a apărut mai des peritonita infecțioasă felină.
| Afecțiune | Descriere | Simptome comune |
|---|---|---|
| Atrofie retiniană progresivă | Retina se degradează treptat | Vede tot mai prost, mai ales seara; ochii par mai strălucitori |
| Deficit de piruvat-kinază | Globulele roșii se distrug mai repede (anemie) | Oboseală, gingii palide, poftă de mâncare scăzută |
| Amiloidoză renală | O proteină anormală se depune în rinichi | Bea și urinează mult, slăbește |
Teste genetice recomandate
Pentru deficitul de piruvat-kinază (gena PKLR) și pentru formele de atrofie retiniană (genele CRX și CEP290) mutațiile sunt cunoscute, așa că părinții pot fi testați genetic. În Suedia, degenerarea retinei la abisiniene a scăzut de la 45% la sub 4% până în 2008, prin alegerea atentă a părinților.
Este hipoalergenică?
Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.
Alte aspecte de îngrijire
- Controale la veterinar o dată pe an.
- Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
- Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
- Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.
Dietă și nutriție
Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.
Recomandări pentru o dietă sănătoasă
Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.
| Greutatea pisicii | Calorii pe zi (sterilizată) | Calorii pe zi (nesterilizată) | Hrană uscată pe zi (orientativ) |
|---|---|---|---|
| 3,5 kg | 210 kcal | 250 kcal | 52–71 g |
| 4 kg | 240 kcal | 280 kcal | 60–80 g |
| 4,5 kg | 260 kcal | 300 kcal | 65–86 g |
| 5 kg | 280 kcal | 330 kcal | 70–94 g |
- Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
- Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
- Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.
Alimente și substanțe periculoase
Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:
- Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
- Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
- Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
- Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.
Reproducere și dezvoltare
Maturitatea
Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.
Împerecherea și gestația
Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.
Grupa de sânge
Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.
Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.
Îngrijirea puilor
Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.
Sterilizarea
Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.
Cum alegi un pui
- Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
- Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
- Cere rezultatele testelor genetice ale părinților pentru deficitul de piruvat-kinază și atrofia retiniană.
- Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
- Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.
Curiozități și fapte interesante
- Prima pisică cu genomul descifrat. În 2007 a fost publicat genomul complet al unei pisici abisiniene numite Cinnamon.
- Un nume înșelător. Deși poartă numele Abisiniei, studiile genetice îi găsesc rădăcinile în Asia de Sud-Est și Europa.
- „Clovnul” pisicilor. Îi place atât de mult joaca cu oamenii încât i se spune „clovnul regatului pisicilor”.
- Pui închiși la culoare. Puii se nasc cu blana închisă, care se luminează în câteva luni.
Pisica în cultura populară
Asemănarea cu pisicile Egiptului antic
Profilul FIFe observă că abisiniana seamănă cu pisicile din Egiptul antic, deși rădăcinile rasei nu sunt africane. Corpul zvelt și blana fără dungi amintesc de statuetele de pisici egiptene.
FIFe — Standardul rasei Abyssinian (ABY) · FIFe — Breed Profile: Abyssinian · Wikipedia — Abyssinian cat · Wikipedia (fr) — Abyssin · Wikipedia (de) — Abessinierkatze · Merck Veterinary Manual — Nutritional Requirements of Small Animals · ASPCA — People Foods to Avoid Feeding Your Pets · Wikipedia — Lilium (toxicitate la pisici) · Wikipedia — Paracetamol (uz veterinar: pisici) · Wikipedia — Permethrin · Wikipedia — Cat reproduction · Wikipedia — Cat · Wikipedia — Fel d 1 · Wikipedia — Blood type (non-human): Feline blood groups · Wikipedia — Neonatal isoerythrolysis
Întrebări frecvente
- Cât cântărește o pisică abisiniană? În medie 4,5 kg, de obicei între 3,6 și 5,4 kg. Femelele sunt mai ușoare.
- Este o pisică liniștită? Nu. Este foarte activă și curioasă: sare, se cațără și se joacă mult. Nu stă mult în brațe.
- Cât trăiește o pisică abisiniană? Wikipedia franceză dă 13–16 ani.
- Se înțelege cu alte pisici? Da, este sociabilă, dar îi place să fie dominantă.
- Ce boli are rasa? Mai des atrofie retiniană progresivă și deficit de piruvat-kinază; pentru ambele există teste genetice ale părinților.

