Pisica abisiniană

Pisica abisiniană Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Pisica abisiniană

Pisica abisiniană (Abyssinian) este o rasă veche, elegantă și musculoasă, cu blană scurtă în care fiecare fir are benzi de culoare deschisă și închisă. De aceea blana pare că sclipește, fără dungi sau pete. Este foarte inteligentă, curioasă și mereu în mișcare, legată mult de „omul ei”.

Fotografia principală: Pisică abisiniană, portret. Heikki Siltala / Wikimedia Commons, CC BY 3.0. Decupată și redimensionată. Sursa

    Informații rapide

    Nume comunPisica abisiniană (Abyssinian, Aby)
    Nume științificFelis catus
    Țara de origineMarea Britanie (prima pisică a venit din Abisinia, actuala Etiopie)
    Recunoaștere oficialăFIFe din 1949 (cod ABY, categoria 4); GCCF din 1929; CFA, TICA, WCF
    Durată de viață13–16 ani
    Greutate3,6–5,4 kg (în medie 4,5 kg); femelele mai mici
    MărimeMedie
    Tip corporalZvelt, musculos, cu picioare lungi
    Tip de blanăScurtă, fină, deasă, lipită de corp, „ticked” (fiecare fir cu benzi)
    Culori comuneRoșu-maroniu (ruddy), scorțișoară (sorrel), albastru, bej (fawn), variante argintii
    Culoarea ochilorMigdalați: auriu, verde, căprui deschis sau aramiu
    Nivel de activitateFoarte ridicat
    TemperamentInteligentă, curioasă, jucăușă, legată de om
    Compatibilitate cu copiiiBună cu copiii care se joacă activ
    Compatibilitate cu alte animaleSe înțelege cu alte animale, dar vrea să fie „șefa”
    Predispoziții geneticeAtrofie retiniană progresivă, deficit de piruvat-kinază, amiloidoză renală

    Istorie și origine

    Prima pisică abisiniană cunoscută, „Zula”, a fost adusă în 1868 din Abisinia (actuala Etiopie) în Anglia. De aici vine și numele rasei. În 1871 o pisică abisiniană a apărut la expoziția de la Crystal Palace din Londra, iar în 1889 rasa avea deja standard.

    Studiile genetice arată însă că rasa nu vine din Africa: are origini în Asia de Sud-Est și în Europa. La muzeul din Leiden, în Țările de Jos, există o pisică împăiată, cumpărată în jurul anilor 1834–1836, cu eticheta „domestica India”.

    După Al Doilea Război Mondial și o epidemie de leucemie felină, rasa aproape a dispărut din Marea Britanie. A fost salvată cu pisici aduse din Țările de Jos, America de Nord, Scandinavia, Australia și Noua Zeelandă.

    Evoluția rasei

    • 1868 – pisica „Zula” ajunge din Abisinia în Anglia.
    • 1889 – primul standard al rasei.
    • 1907 – prima pisică abisiniană ajunge în SUA.
    • 1929 – recunoscută de GCCF, în Marea Britanie.
    • 1949 – FIFe, la înființare, o recunoaște printre primele rase.
    • 2007 – o pisică abisiniană, Cinnamon, devine prima pisică cu genomul complet publicat.

    Pe scurt: pentru cine e potrivită

    • Familii active, care stau mult acasă. Vrea să participe la tot ce faci.
    • Cine are timp de joacă zilnic. Nu este o pisică de stat în brațe.
    • Case cu mai multe pisici. Wikipedia spune că se descurcă bine în companie, fiind foarte sociabilă.
    • Mai puțin potrivită pentru cine vrea o pisică liniștită. Sare, se cațără și deschide dulapuri.

    Caracteristici fizice

    Profilul FIFe o descrie ca pe o pisică de mărime medie, elegantă, zveltă dar musculoasă, cu picioare lungi și subțiri. Wikipedia dă o greutate medie de 4,5 kg, între 3,6 și 5,4 kg.

    Aspect general

    Capul are formă de pană, cu contururi blânde. Urechile sunt mari și depărtate, iar ochii migdalați. Coada este lungă și se subțiază spre vârf, iar labele sunt mici și ovale.

    CaracteristicăPisica abisiniană
    MărimeMedie
    Greutate3,6–5,4 kg
    CorpZvelt, musculos
    CapÎn formă de pană, cu contururi blânde
    UrechiMari, depărtate
    OchiMigdalați; auriu, verde, căprui sau aramiu
    CoadăLungă, subțiată spre vârf
    BlanăScurtă, fină, „ticked”
    Pisică abisiniană așezată, cu blana „ticked”
    Pisică abisiniană. Heikki Siltala / Wikimedia Commons, CC BY 3.0. Sursa

    Fiecare fir de păr are baza deschisă și 3–4 benzi de culoare, tot mai închise spre vârf. Pe șira spinării, pe coadă și pe spatele picioarelor din spate blana este mai închisă. Culoarea originală este roșu-maroniu cu benzi negre (ruddy); mai există scorțișoară (sorrel), albastru, bej (fawn) și variantele argintii. Puii se nasc cu blana închisă, care se luminează în câteva luni.

    Rase înrudite și cum le deosebești

    Pisica somaleză este varianta cu păr semilung a abisinienei și are același standard FIFe. Blana „ticked” o mai au și alte rase, de exemplu Singapura, dar aceasta este mult mai mică.

    Comportament și temperament

    FIFe spune că personalitatea ei este la fel de spectaculoasă ca aspectul: inteligentă, curioasă și plină de idei. Ajută la tot ce faci, iubește jocurile creative, dar și mângâierile lungi. Deschide uși și dulapuri, sare și se cațără pe toate mobilele.

    Wikipedia spune că este foarte sociabilă și poate cere multă atenție. Nu este o pisică de stat în brațe: e mereu în mișcare, explorează sau se joacă. Din cauza asta i se spune uneori „clovnul regatului pisicilor”. Scoate sunete scurte, ca un ciripit, diferite de mieunatul obișnuit.

    Socializare

    Se înțelege bine cu alte animale, dar îi place să fie dominantă. Este foarte legată de „omul ei”.

    Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

    Obiceiuri în casă

    Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

    Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

    Viața în casă și activitate

    Este una dintre cele mai active rase. Are nevoie de joacă zilnică, de locuri înalte pe care să se cațăre și de jucării care îi pun mintea la treabă.

    ActivitateCât de desDe ce contează
    Jucării cu hrană și jocuri de „căutare”zilnicEste foarte inteligentă și se plictisește repede
    Joacă cu jucării (undiță, mingi)zilnicJoaca imită vânătoarea și îi consumă energia
    Stâlp sau placă de zgâriatmereu la îndemânăÎși îngrijește ghearele fără să strice mobila
    Locuri înalte (ansamblu de cățărat, rafturi)mereu la îndemânăAre de unde privi și unde se odihni

    Recomandări pentru o viață echilibrată

    • Pune-i rafturi și ansambluri de cățărat înalte.
    • Asigură dulapurile: învață să le deschidă.
    • Lasă-i companie dacă stai mult plecat: altă pisică activă o ajută.

    Îngrijire și sănătate

    Îngrijirea blănii

    Blana scurtă și lipită de corp se îngrijește ușor. Ajunge o periere pe săptămână, mai ales în perioada de năpârlire.

    Probleme de sănătate frecvente

    Wikipedia enumeră câteva boli întâlnite mai des la această rasă. Atrofia retiniană progresivă duce treptat la orbire; la abisiniene sunt cunoscute două mutații care o produc (genele CRX și CEP290). Rasa este printre cele mai afectate de deficitul de piruvat-kinază, o boală a globulelor roșii. A mai fost observată amiloidoza renală, o boală a rinichilor, iar în studii din Australia și SUA a apărut mai des peritonita infecțioasă felină.

    AfecțiuneDescriereSimptome comune
    Atrofie retiniană progresivăRetina se degradează treptatVede tot mai prost, mai ales seara; ochii par mai strălucitori
    Deficit de piruvat-kinazăGlobulele roșii se distrug mai repede (anemie)Oboseală, gingii palide, poftă de mâncare scăzută
    Amiloidoză renalăO proteină anormală se depune în rinichiBea și urinează mult, slăbește

    Teste genetice recomandate

    Pentru deficitul de piruvat-kinază (gena PKLR) și pentru formele de atrofie retiniană (genele CRX și CEP290) mutațiile sunt cunoscute, așa că părinții pot fi testați genetic. În Suedia, degenerarea retinei la abisiniene a scăzut de la 45% la sub 4% până în 2008, prin alegerea atentă a părinților.

    Este hipoalergenică?

    Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

    Alte aspecte de îngrijire

    • Controale la veterinar o dată pe an.
    • Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
    • Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
    • Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

    Dietă și nutriție

    Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

    Recomandări pentru o dietă sănătoasă

    Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

    Greutatea pisiciiCalorii pe zi (sterilizată)Calorii pe zi (nesterilizată)Hrană uscată pe zi (orientativ)
    3,5 kg210 kcal250 kcal52–71 g
    4 kg240 kcal280 kcal60–80 g
    4,5 kg260 kcal300 kcal65–86 g
    5 kg280 kcal330 kcal70–94 g
    • Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
    • Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
    • Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

    Alimente și substanțe periculoase

    Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

    • Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
    • Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
    • Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
    • Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

    Reproducere și dezvoltare

    Maturitatea

    Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

    Împerecherea și gestația

    Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

    Grupa de sânge

    Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

    Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

    Îngrijirea puilor

    Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

    Sterilizarea

    Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

    Cum alegi un pui

    • Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, membră FIFe).
    • Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
    • Cere rezultatele testelor genetice ale părinților pentru deficitul de piruvat-kinază și atrofia retiniană.
    • Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
    • Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

    Curiozități și fapte interesante

    • Prima pisică cu genomul descifrat. În 2007 a fost publicat genomul complet al unei pisici abisiniene numite Cinnamon.
    • Un nume înșelător. Deși poartă numele Abisiniei, studiile genetice îi găsesc rădăcinile în Asia de Sud-Est și Europa.
    • „Clovnul” pisicilor. Îi place atât de mult joaca cu oamenii încât i se spune „clovnul regatului pisicilor”.
    • Pui închiși la culoare. Puii se nasc cu blana închisă, care se luminează în câteva luni.

    Pisica în cultura populară

    Asemănarea cu pisicile Egiptului antic

    Profilul FIFe observă că abisiniana seamănă cu pisicile din Egiptul antic, deși rădăcinile rasei nu sunt africane. Corpul zvelt și blana fără dungi amintesc de statuetele de pisici egiptene.

    Întrebări frecvente

    Raspunsuri la intrebari populare legate de pisica abisiniană
    • Cât cântărește o pisică abisiniană? În medie 4,5 kg, de obicei între 3,6 și 5,4 kg. Femelele sunt mai ușoare.
    • Este o pisică liniștită? Nu. Este foarte activă și curioasă: sare, se cațără și se joacă mult. Nu stă mult în brațe.
    • Cât trăiește o pisică abisiniană? Wikipedia franceză dă 13–16 ani.
    • Se înțelege cu alte pisici? Da, este sociabilă, dar îi place să fie dominantă.
    • Ce boli are rasa? Mai des atrofie retiniană progresivă și deficit de piruvat-kinază; pentru ambele există teste genetice ale părinților.
    Produse Caini
    Produse Pisici
    Stiati ca?
    In curand vom crea o lista cu curiozitati pe care poate nu le stiati despre Pisica abisiniană!
    Ajuta-ne sa imbunatatim aceasta pagina!
    Intra pe acest formular si scrie-ne propunerile tale.
    Sau vezi toate rasele de pisici.