Lac înghețat deasupra, apă lichidă dedesubt: cum este posibil?

De Echipa Goki

De ce îngheață lacurile la suprafață? Pentru că apa dulce e cea mai densă la 4 °C, iar gheața e mai ușoară decât apa. Apa de 4 °C coboară spre fund. Apa mai rece rămâne deasupra și îngheață prima. Gheața plutește, iar dedesubt apa rămâne lichidă.

De ce îngheață lacurile la suprafață, nu la fund?

Oceanograful Peter Wadhams explică pe site-ul agenției americane NOAA cum se răcește un lac de apă dulce. Totul se petrece în trei pași:

  1. Toamna, apa de sus se răcește și coboară. Rece, devine mai densă și se scufundă. Locul ei îl ia apa mai caldă de dedesubt, care se răcește și ea.
  2. La 4 °C, amestecul se oprește. Tot lacul ajunge la densitatea cea mai mare. Apa care se răcește mai departe devine mai ușoară și rămâne sus.
  3. Stratul subțire de sus îngheață. Ajunge repede la 0 °C, deși apa de dedesubt poate avea încă aproape 4 °C.

Așa se face că un lac prinde gheață cât timp în adânc mai e destulă căldură, scrie Wadhams.

Răcirea apei dulci în trei etape: coborârea apei mai dense, strat rece sus și gheață plutitoare
Etape simplificate pentru apă dulce. Vântul, adâncimea și căldura acumulată schimbă evoluția unui lac real.

Densitatea apei, de la vară la gheață

Densitatea arată câtă masă încape într-un anumit volum. Tabelul folosește valorile publicate de Serviciul Geologic al SUA (USGS).

Starea apei Densitatea (g/cm³) Unde ajunge în lac
Apă la 21 °C 0,99802 Sus, vara
Apă la 10 °C 0,99975 Coboară toamna, pe măsură ce se răcește
Apă la 4 °C 1,00000 Jos, la fund: e cea mai densă
Apă la 0 °C 0,99987 Sus, chiar sub gheață
Gheață Circa 0,9 Plutește, cu o zecime deasupra apei

Diferențele dintre apa de 0 °C și cea de 4 °C par mici. Ajung însă ca apa cea mai rece să stea deasupra.

De ce plutește gheața?

Gheața e una dintre puținele substanțe care, solidă, sunt mai puțin dense decât lichidul din care provin, notează Wadhams. Moleculele ei se leagă într-o rețea de hexagoane, ca un fagure.

Rețeaua lasă mai mult spațiu între molecule decât în apa lichidă. Potrivit USGS, la îngheț densitatea scade cu circa 9%. Gheața are cam 90% din densitatea apei, așa că aproximativ o zecime dintr-un cub de gheață iese deasupra.

Dacă gheața s-ar scufunda, n-am putea patina pe lacuri, glumește USGS. Nici pescuitul la copcă n-ar exista fără echipament de scufundare.

Ce se întâmplă sub capacul de gheață

Sub gheață, apa de 0 °C stă sus, iar cea de aproape 4 °C stă jos. Potrivit lui Wadhams, în adâncul lacului rămâne încă destulă căldură.

Secțiune conceptuală printr-un lac cu gheață la suprafață și apă lichidă sub ea
O situație posibilă într-un lac cu apă dulce. Schemă explicativă.

Fiecare lac are însă povestea lui. Lacurile diferă și prin felul în care s-au format: vezi cum a apărut lacul Sfânta Ana într-un crater vulcanic. Iar despre viața dintr-o baltă, citește ce ne spun broaștele despre sănătatea ei.

Vântul poate amâna înghețul

Centrul de Limnologie al Universității Wisconsin–Madison urmărește de 166 de ani data la care îngheață lacul Mendota. În decembrie 2018, lacul a prins gheață într-o săptămână cu maxime de 4–9 °C.

Explicația a fost vântul, sau mai exact lipsa lui. Pe 14 decembrie seara, vântul s-a oprit de tot, iar aerul a coborât la circa −6 °C. Suprafața liniștită s-a răcit, deasupra s-a format ceață, iar până dimineața lacul a înghețat.

Pe 20 decembrie, căldura și o ploaie ușoară au deschis o fâșie de apă în mijlocul lacului. Vântul a prins marginea gheții și a rupt-o în plăci mici, care se auzeau clinchetind. Temperatura aerului din timpul zilei nu e deci singurul lucru care contează.

De ce e gheața limpede sau albă

Lacurile îngheață de sus în jos, scriu meteorologii de la Universitatea Wisconsin–Madison. Când înghețul e lent, gazele și impuritățile sunt împinse în apa de dedesubt, iar gheața iese limpede.

Gheața nouă și limpede pare neagră, pentru că prin ea se vede apa adâncă. Gheața albă are multe bule de aer prinse înăuntru, ca zăpada. Și ploaia are fenomenele ei de explicat: află de ce miroase pământul după ploaie.

Și marea îngheață la fel?

Apa mării se poartă altfel, potrivit lui Wadhams. Sarea coboară temperatura la care apa e cea mai densă. Când apa are peste 24,7 părți de sare la mie, acest maxim dispare cu totul. Apa de la suprafața Arcticii are 30–35.

De aceea, apa de mare răcită continuă să coboare până ajunge la punctul de îngheț. Acesta scade și el, la circa −1,8 °C pentru apa de mare obișnuită.