Australian Mist Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Rasa a fost creată în Australia, în 1977, de doctorița Truda Straede, pornind de la aproximativ 30 de pisici fondatoare. Blana „cu ceață” s-a obținut combinând culorile sepia ale pisicii birmane, firele „ticked” ale abisinienei și pisici tigrate cu pete.

Prima generație a fost acceptată în categoria experimentală în 1980, iar a patra, în 1986, ca „Spotted Mist”. După ce în 1997 a fost acceptată și varianta marmorată, rasa a fost redenumită Australian Mist. A primit campionat în Noua Zeelandă în 1999, la WCF în 2004, la TICA în 2014 și la GCCF în 2017. Primele pisici au ajuns în Marea Britanie în 2007.

Evoluția rasei

• 1977 – Truda Straede începe creșterea, în Australia.
• 1986 – acceptată ca „Spotted Mist”.
• 1997 – acceptată varianta marmorată; numele devine Australian Mist.
• 2004 – campionat la WCF.
• 2014 – campionat la TICA.
• 2017 – campionat la GCCF.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii cu copii. Este descrisă ca răbdătoare.
• Case cu alte animale. Acceptă ușor conviețuirea.
• Cine vrea o pisică liniștită. Este calmă și afectuoasă.
• Cine vrea o pisică ușor de îngrijit. Blana scurtă cere puțină îngrijire.

Caracteristici fizice

Este o pisică de mărime medie, cu păr scurt, cap rotund și mediu, nas lat și ochi mari, verzi. Urechile sunt destul de mari, cu vârful rotunjit. Wikipedia germană dă 3–6 kg.

Aspect general

Picioarele și coada au inele sau dungi, iar pe față și gât are linii colorate. Pe frunte are „M”-ul tigrat, iar coada se termină cu vârful închis.

Blana are trei componente: fondul, mai deschis decât desenul; desenul tigrat, în culoarea de bază; și „vălul de ceață”, dat de firele „ticked” din zonele uni. Există două modele: cu pete simetrice (originalul) și marmorat. Culoarea finală se dezvoltă abia pe la 2 ani.

Rase înrudite și cum le deosebești

Provine din pisica abisiniană (firele ticked), pisica birmană (culorile sepia) și pisici tigrate cu pete. Ocicat are tot blană pătată, dar alt tip de corp.

Comportament și temperament

Wikipedia franceză spune că firea a fost unul dintre cele mai importante obiective ale creșterii: este descrisă ca liniștită și afectuoasă, inteligentă și îi place să-și urmeze stăpânul. Este răbdătoare și acceptă ușor conviețuirea cu alte animale.

Socializare

Acceptă ușor alte animale în casă.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Este moderat de activă; joaca zilnică o ține în formă.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana scurtă și mătăsoasă se îngrijește ușor: o periere pe săptămână.

Probleme de sănătate frecvente

Wikipedia spune că, la reproducție, pisicile Australian Mist sunt testate de obicei pentru deficitul de piruvat-kinază, hipokaliemie (o boală musculară cu potasiu scăzut), izoeritroliza neonatală și atrofia retiniană progresivă.

Teste genetice recomandate

Cere rezultatele părinților pentru deficitul de piruvat-kinază, hipokaliemie, atrofia retiniană progresivă și grupa de sânge.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, GCCF sau TICA).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Cere testele genetice ale părinților și grupa lor de sânge.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• Prima rasă din Australia. A fost creată acolo, în 1977, de Truda Straede.
• Văl de ceață. Numele vine de la aspectul blănii, ca sub un văl de ceață.
• Și-a schimbat numele. S-a numit „Spotted Mist” până când a fost acceptată și varianta marmorată.
• Culoare care apare târziu. Culoarea finală se vede abia pe la 2 ani.