Cum au devenit băile calde cu capibare o tradiție în Japonia

Tradiția băilor calde cu capibare este legată de o observație făcută în 1982, la parcul Izu Shaboten din Japonia. Potrivit istoriei publicate de parc, îngrijitorii au remarcat că animalele se așezau în apa caldă rămasă în timpul curățeniei.

Din această întâmplare s-a dezvoltat un obicei de iarnă care a atras vizitatori și a fost preluat și de alte parcuri. Imaginile cu capibare în apă aburindă au, așadar, o poveste care începe înaintea popularității lor pe internet.

Ce s-a întâmplat în iarna anului 1982?

Capibarele erau prezente la Izu Shaboten încă din 1966. Mai târziu, în timpul unei operațiuni de curățenie cu apă caldă, personalul a observat animale care își încălzeau picioarele și partea din spate a corpului în băltoacele formate.

Observația a dus la amenajarea băilor care au devenit un reper al sezonului rece. Nu era vorba despre descoperirea unei populații sălbatice care folosea izvoare termale în Japonia.

De ce apar fructe galbene în apă?

Fructele sunt adesea yuzu, un citric folosit în Japonia. Băile cu yuzu sunt asociate acolo cu solstițiul de iarnă, momentul din an cu ziua cea mai scurtă.

Conform parcului, baia cu yuzu pentru capibare a fost introdusă în 1996. Astfel, atracția cu animale a fost legată de un obicei cultural deja cunoscut publicului.

• 1982: observația din timpul curățeniei stă la originea tradiției băilor calde de la parc.
• 1996: în poveste apare și baia cu yuzu.
• Ulterior: colaborările dintre parcuri contribuie la răspândirea atracției.

Fructele care plutesc nu trebuie interpretate automat ca o porție de hrană sau ca un tratament pentru animale. Ele fac parte din prezentarea acestei băi tematice.

Capibarele fac astfel de băi și în natură?

Faptul că le vedem în băi calde nu înseamnă că acesta este un obicei natural al speciei în Japonia. Capibarele sunt originare din America de Sud și au o strânsă legătură cu apa, însă băile organizate de parcuri sunt o situație creată și supravegheată de oameni.

Pagina despre capibara explică adaptările care o ajută să trăiască în apropierea apelor. Familiaritatea cu apa nu este, singură, o dovadă că orice baie caldă i-ar fi potrivită.

Expresia feței ne spune sigur ce simte?

O capibară cu ochii întredeschiși poate părea că „zâmbește”, dar o imagine nu măsoară direct starea unui animal. Cercetătorii au studiat băile și prin observații și măsurători, inclusiv asupra hidratării pielii, în condiții controlate.

Aceste cercetări sunt diferite de impresia lăsată de un videoclip. Pentru vizitator, observația liniștită este mai utilă decât încercarea de a obține o reacție pentru fotografie.