Un șarpe boa își sufocă prada? Ce se întâmplă în timpul constricției

Boa nu își omoară prada doar împiedicând-o să respire. Cercetările arată că presiunea exercitată de încolăcire poate opri rapid circulația sângelui. Organele nu mai primesc oxigenul transportat de sânge, chiar dacă explicația populară vorbește doar despre „sufocare”.

Această diferență ne ajută să înțelegem șarpele boa fără povești despre oase zdrobite sau forță folosită la întâmplare. Constricția este o apăsare controlată a corpului încolăcit, iar cercetătorii au măsurat ce se întâmplă în timpul ei.

Care este diferența dintre lipsa aerului și oprirea circulației?

Aerul și sângele au roluri diferite în aceeași aprovizionare. Plămânii permit preluarea oxigenului, iar circulația îl transportă către organe. Dacă transportul se întrerupe, simpla existență a oxigenului în plămâni nu rezolvă problema.

Imaginează-ți un oraș cu un depozit de alimente și drumuri blocate. Faptul că depozitul are provizii nu înseamnă că ele ajung la locuitori. Comparația explică diferența dintre o resursă disponibilă și posibilitatea de a o transporta.

• Respirația aduce oxigenul în organism prin plămâni.
• Circulația îl distribuie prin sânge.
• Presiunea constricției poate afecta puternic această distribuție.

De aceea, expresia „își sufocă prada” este prea simplă dacă ne face să ne gândim exclusiv la blocarea respirației.

Ce au măsurat cercetătorii în studiul din 2015

O echipă condusă de Scott Boback a studiat efectele constricției produse de boa asupra unor șobolani anesteziați. Cercetătorii au înregistrat presiunea sângelui și activitatea inimii înainte, în timpul și după încolăcire.

Rezultatele au indicat schimbări rapide și puternice ale funcționării sistemului circulator. Acestea au susținut explicația potrivit căreia constricția poate provoca oprirea circulației, în locul unei morți produse numai prin lipsa aerului.

Studiul a măsurat un mecanism, nu doar aspectul unei scene. O filmare poate arăta că șarpele strânge. Instrumentele pot arăta ce se schimbă în interiorul corpului prăzii.

Rezultatul trebuie păstrat în limitele sale: a fost un experiment cu anumite animale și condiții. Nu oferă un cronometru universal pentru orice șarpe, orice pradă sau orice situație din natură.

Boa poate simți bătăile inimii prăzii?

Un studiu publicat în 2012 a testat această întrebare folosind pradă deja moartă, în care cercetătorii au introdus un dispozitiv care simula bătăile inimii. Au comparat reacția șerpilor când semnalul continua, se oprea sau lipsea.

Boa a modificat durata și efortul constricției în funcție de acel semnal. Bătăile inimii pot fi un indiciu pentru ajustarea presiunii. Comportamentul nu este, așadar, o simplă strângere identică de fiecare dată.

Asta nu înseamnă că animalul își explică fiziologia așa cum o face un om. Înseamnă că poate folosi informații primite prin contactul cu prada pentru a-și regla comportamentul.

Cum reușește șarpele să respire când propriul corp este strâns?

Întrebarea are sens: șerpii folosesc mișcarea coastelor pentru a ventila plămânii. Dar unele coaste pot avea mișcarea limitată când corpul este încolăcit sau când o masă voluminoasă ocupă o parte a trunchiului.

Într-un studiu din 2022, cercetătorii au folosit imagini cu raze X și manșete care limitau mișcarea anumitor regiuni ale corpului. Boa putea muta activitatea de respirație către alte porțiuni ale cutiei toracice.

Pe înțelesul tuturor, nu toate coastele trebuie să facă aceeași treabă în același moment. Unele porțiuni pot rămâne implicate în încolăcire, în timp ce altele contribuie la respirație.

Ce povești despre constricție merită corectate

• „Strânge doar ca să oprească aerul.” Explicația ignoră efectele măsurate asupra circulației.
• „Trebuie să zdrobească oasele.” Oprirea circulației nu cere această poveste spectaculoasă.
• „Apasă la fel până termină.” Experimentele arată ajustări în funcție de semnalele primite.
• „Toți șerpii fac exact același lucru.” Rezultatele despre boa nu trebuie extinse automat la toate speciile.

Boa este interesant tocmai prin precizia acestui comportament. Când înlocuim explicația din filme cu măsurători reale, descoperim o legătură între presiune, circulație, simțuri și respirație. Nu este nevoie de exagerări pentru ca povestea să rămână uimitoare.