Castelul Peleș și propria uzină electrică: tehnologia din spatele reședinței regale

De Echipa Goki

Castelul Peleș are rețea electrică din 1884, cu un grup electrogen propriu, adică un motor care învârte un generator. În 1897 a primit și o centrală electrică proprie, pe care muzeul o numește microhidrocentrală: produce curent cu ajutorul apei. Potrivit Muzeului Național Peleș, în 2016 aceeași centrală încă funcționa.

Când a primit Castelul Peleș curent electric?

Castelul Peleș a primit curent electric în 1884, la un an după inaugurare. Centrala proprie a venit abia în 1897, deci electricitatea și uzina au date diferite. Tabelul de mai jos urmărește, pe ani, construcția castelului și dotările lui tehnice.

Anul Ce s-a întâmplat
1873 Încep lucrările la castel, pe moșia Sinaia cumpărată de Carol I
1883 Inaugurarea, pe 7 octombrie; castelul are 160 de camere, încălzire centrală, apă curentă la băi și canalizare
1884 Se instalează rețeaua electrică, alimentată de un grup electrogen propriu
1895–1897 Arhitectul Karel Liman amenajează Capela, apartamentele de pe latura de nord și Mezaninul
1897 Se construiește centrala electrică (microhidrocentrala)
1906–1907 Se ridică turnul central, apoi se montează ceasul cu trei cadrane
1907–1911 Se amenajează Holul de onoare, cu plafonul de sticlă care se poate deschide
1914 Moare Carol I; se încheie marile lucrări
1948 Castelul e naționalizat
1953 Devine muzeu

Ce este un grup electrogen

Un grup electrogen e un motor legat de un generator: motorul învârte generatorul, iar generatorul produce curent. Așa a avut Peleșul electricitate din 1884, înainte de centrală.

Rețeaua electrică e altceva: firele care duc curentul de la generator până în camere. Muzeul le pomenește pe amândouă pentru 1884.

Cum produce curent o microhidrocentrală?

O microhidrocentrală e o centrală electrică mică, pusă în mișcare de apă. Pașii sunt aceiași ca la orice hidrocentrală:

  1. apa curge printr-o conductă și lovește paletele unei turbine;
  2. turbina se rotește și învârte generatorul;
  3. generatorul transformă rotația în curent electric;
  4. rețeaua duce curentul unde e folosit.

Curentul produs depinde de două lucruri: câtă apă trece și de la ce înălțime cade, potrivit Departamentului Energiei din SUA. Cu cât apa e mai multă și cade de mai sus, cu atât se produce mai mult curent.

Lanț energetic: apa pune turbina în mișcare, turbina antrenează generatorul, iar rețeaua distribuie electricitatea
Apa rotește turbina, turbina învârte generatorul, iar rețeaua duce curentul. Schema arată principiul, nu instalația de la Peleș.

Ce alte dotări moderne avea Castelul Peleș

Încă de la inaugurarea din 1883, castelul avea trei dotări rare pentru acea vreme:

  • încălzire centrală;
  • apă curentă la sălile de baie;
  • canalizare.

Mai târziu, Holul de onoare, terminat în 1911, a primit un plafon de sticlă care se deschide. Plafonul se putea mișca cu un motor electric sau manual, iar oaspeții regelui puteau vedea cerul în nopțile de vară.

Uzina electrică a fost construită ca o clădire separată, lângă castel. Alături au mai fost ridicate Pelișorul, Corpul de gardă, Casa de vânătoare Foișor, grajdurile și Vila Șipot.

Întrebări frecvente

A fost Peleșul primul castel electrificat din Europa?

Așa afirmă Wikipedia în limba română, care pune asta pe seama uzinei electrice proprii. Muzeul Național Peleș nu face această afirmație în istoricul publicat, așa că o tratăm ca nedovedită.

Mai funcționează microhidrocentrala?

În 2016, Muzeul Național Peleș scria că microhidrocentrala din 1897 era „aceeași care funcționează și în prezent”. Nu am găsit o informație mai nouă.

Cum vizitezi Castelul Peleș?

Vizita se face cu ghid, pe circuite de lungimi diferite: doar parterul, parterul și primul etaj sau tot castelul. Biletul e pentru o anumită oră. Programul și zilele închise se verifică pe site-ul muzeului, pentru că se schimbă.

Peleșul a fost ridicat de Carol I, același rege care a purtat coroana făcută dintr-un tun de la Plevna. Din aceeași epocă e și podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă, inaugurat în 1895. Pentru o lucrare românească mai nouă, cu o poveste tehnică, citește despre Coloana fără Sfârșit a lui Brâncuși, turnată la Petroșani.