Ornitorincul Informatii interesante si curiozitati

Origine

Ornitorincul este un mamifer ce face parte din familia Ornithorhynchidae, familie ce apartine, la randul ei, ordinului Monotremata.

Ordinul este cunoscut pentru ciudata alcatuire anatomica a mamiferelor ce se incadreaza aici.

Hrana

Ornitorincul este omnivor si de cele mai multe ori, este nevoit sa sape prin nisip sau mal pentru a gasi viermi, insecte sau alte plante pe care le pot folosi drept hrana.

O operatiune asemanatoare se intampla si in apa, atunci cand hrana gasita in mediul terestru nu a fost de ajuns.

Aspect / Caracteristici

Un astfel de mamifer atinge, de obicei, la maturitate pana in 3kg si 65­70 cm lungime.

Blana alcatuita din 2 straturi este de mare ajutor in pastrarea unei temperaturi constante a corpului.

Capul ornitorincului are o forma putin alungita datorita ciocului (botului) ce seamana mult cu cel al unei rate cu latime de pana in 15 cm. Coada este turtita in partea dorsala si ventrala.

Comportament

Ornitorincii se folosesc de sensibilitatea foarte ridicata a botului pentru a­si depista urmatoarea prada.

Masculii prezinta spini otravitori pe membrele posterioare, spini folositi pentru a se apara. Desi nu prezinta ureche externa, ornitorincul are un auz foarte fin.

Reproducere

Aceasta specie este recunoscuta pentru felul unic de a se reproduce. Totul are loc in lunile de toamna, septembrie­-noiembrie, la scurt timp dupa ce animalele au iesit din hibernare.

Despartirea de dupa imperechere are loc destul de rapid, masculul revenid la viata sa obisnuita.

Femela isi depunde ouale in gropi sapate chiar de ea ce ajung si pana la 90 cm adancime, loc in care viitorii pui isi petrec minim o saptamana.

Puii abia nascuti nu obisnuiesc sa depaseasca o lungime de 13cm; acestia sunt orbi pana la atingerea varstei de 11 saptamani.

Specii / Subspecii

Ornitorincul face parte din clasa mamiferelor, subclasa Prototheria. Acestia se regasesc in familia Ornithorhynchidae, ordinul Monotremata.

Ornitorincii sunt animale pe cale de disparitie inca din anii 1788 si 1851, datorita exploatarii excesive a aurului si implicit, distrugerea a mare parte din habitatul natural al acestor mamifere.