"Orasul interzis" a fost numit astfel pentru ca era interzis sa intri printre porti pentru a-l privi pe imparat.
Orice om obisnuit care l-a vazut pe imparat, a fost ucis.
De-a lungul istoriei, mai mulți regi au fost capturați și ținuți prizonieri de dușmani sau chiar de propriii supuși:
1. Francisc I al Franței: A fost capturat de Carol Quintul în timpul Bătăliei de la Pavia (1525) și a fost eliberat doar după ce a semnat un tratat umilitor.
2. Richard Inimă de Leu (Anglia): A fost capturat în Austria și eliberat doar după plata unei răscumpărări enorme.
3. Ioan al II-lea al Franței: A fost luat prizonier de englezi în Războiul de 100 de Ani și ținut ani de zile la Londra.
4. Ludovic al XVI-lea (Franța): A fost arestat și ținut prizonier în timpul Revoluției Franceze, fiind ulterior executat.
5. Țarul Nicolae al II-lea (Rusia): A fost capturat de bolșevici în 1917 și executat împreună cu familia sa.
Aceste capturi au schimbat deseori cursul istoriei și au dus la prăbușirea unor dinastii.
"Orasul interzis" a fost numit astfel pentru ca era interzis sa intri printre porti pentru a-l privi pe imparat.
Orice om obisnuit care l-a vazut pe imparat, a fost ucis.
Unul dintre cei mai excentrici regi din istorie a fost Ludovic al II-lea al Bavariei (1845-1886), cunoscut și ca „Regele Nebun”. Acesta a construit castele de poveste, precum Neuschwanstein, și s-a retras din viața publică, preferând să trăiască într-o lume de fantezie.
Un alt exemplu este Caligula (12-41 d.Hr.), împărat roman cunoscut pentru excesele sale, inclusiv încercarea de a-și face calul senator.
Henric al VIII-lea al Angliei (1491-1547) a fost, de asemenea, excentric, căsătorindu-se de șase ori și schimbând religia țării pentru a obține divorț.
Regele Zog I al Albaniei (1895-1961) este cunoscut pentru obiceiul său de a fuma 200 de țigări pe zi și pentru faptul că purta întotdeauna un pistol.
Excentricitatea acestor regi i-a transformat în personaje legendare, dar a creat și numeroase controverse în timpul domniei lor.
Numele regilor sunt alese în funcție de tradițiile monarhice ale fiecărei țări. De obicei, există câteva reguli comune:
1. Numele dinastic: Regii aleg adesea nume purtate de predecesorii lor (ex. Ludovic al XIV-lea, Henric al VIII-lea).
2. Alegerea unui nume nou: Uneori, regii își schimbă numele la încoronare (ex. Papa Francisc, care a fost numit inițial Jorge Mario Bergoglio).
3. Numerotarea: Dacă un nume a fost folosit anterior, noul rege primește un număr pentru a-l distinge (ex. Carol al III-lea).
4. Influența religioasă: În trecut, regii erau numiți după sfinți sau figuri religioase.
5. Alegerea personală: Unii monarhi aleg un nume diferit de cel cu care s-au născut pentru a-și crea o imagine mai potrivită (ex. Regina Victoria, născută Alexandrina).
Astfel, numele regilor sunt parte a identității monarhice și a continuității istorice.
Senzația de furnicături sau arsură pe limbă după consumul de ananas este cauzată de bromelaină, o enzimă care descompune proteinele. Aceasta afectează temporar mucoasa bucală, provocând iritații minore.
Factori care amplifică senzația:
Gătirea ananasului sau combinarea lui cu produse lactate poate reduce efectul bromelainei.
Scalpul mediu conține aproximativ 100000 de fire de păr.
Părul crește aproximativ 6 centimetri pe an.