Care sunt cei mai faimoși regi din istorie?

Cel mai longeviv rege din istorie, în ceea ce privește durata domniei, a fost Ludovic al XIV-lea al Franței, care a domnit timp de 72 de ani și 110 zile (1643-1715). Supranumit "Regele Soare", el a preluat tronul la vârsta de doar cinci ani și a condus Franța până la moartea sa.

În epoca modernă, cel mai longeviv monarh a fost Regele Bhumibol Adulyadej al Thailandei, care a domnit timp de 70 de ani și 126 de zile (1946-2016).

În ceea ce privește reginele, Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost monarhul britanic cu cea mai lungă domnie, de 70 de ani și 214 zile (1952-2022).

Longevitatea acestor regi le-a permis să-și lase o amprentă semnificativă asupra istoriei și să influențeze generații întregi.

Iubea geometria si algebra – nimeni nu l-a invatat, le-a descoperit si aprofundat de unul singur. De asemenea, a incercat intotdeauna sa isi demonstreze diferite teorii ale matematicii.

Totodata a iubit muzica clasica si canta la pian si vioara, sustinand ca, daca nu era un om de stiinta, ar fi fost un muzician.

Cel mai mare cuib de furnici găsit vreodată avea aprox. 6000 km lungime!

Găsit în Argentina în 2000, adăpostea 33 de populații de furnici care fuzionaseră într-o supercolonie uriașă, cu milioane de mini musuroaie și miliarde de lucrători!

Indiferent cât de grav sunt afectate sau deteriorate amprentele degetelor, ele vor reveni mereu la modelul original.

Buzele umane au o culoare roșiatică datorită unei mari concentrații de capilare minuscule care se află chiar sub piele.

Templul de Aur din India ofera cate o masă vegetariană pe zi la peste 50.000 de oameni, indiferent de rasă, religie și clasă.

Mama vitregă a Albă ca Zăpada a vrut să o omoare din cauza invidiei și geloziei. Regina era obsedată de frumusețe și, consultând oglinda magică, a aflat că Albă ca Zăpada o întrece în frumusețe.

Această descoperire a stârnit în regina o furie și o invidie mistuitoare, determinând-o să o elimine pe Albă ca Zăpada pentru a redeveni cea mai frumoasă din țară.

Sistemul nostru Solar este format din opt planete care orbitează în jurul Soarelui, o stea de mărime medie. Planetele sunt clasificate în două categorii principale:

• planete terestre (Mercur, Venus, Pământ și Marte)
• planete gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun).

Planetele terestre sunt mai mici, au suprafețe solide și sunt compuse în principal din rocă și metal. Planetele gazoase sunt mult mai mari, sunt compuse în principal din hidrogen și heliu și nu au suprafețe solide. Pe lângă planete, Sistemul Solar include și alte corpuri cerești, cum ar fi:

• planete pitice (Pluton, Ceres, Eris)
• asteroizi
• comete
• și sateliți naturali.

Fiecare planetă are caracteristici unice, de la temperaturile extreme de pe Mercur până la inelele spectaculoase ale lui Saturn și furtunile uriașe de pe Jupiter. Studiul planetelor din Sistemul Solar ne ajută să înțelegem mai bine formarea și evoluția sistemelor planetare, precum și posibilitatea existenței vieții în alte părți ale Universului.

In 1668, Newton a inventat telescopul reflector (denumit si Telescopul newtonian), folosind o oglinda primara concava si o oglinda secundara plata.

A fost un progres in domeniul opticii si este foarte popular printre amatorii de astronomie.