Cafea curiozități uimitoare
Cafeaua, se presupune ca a fost descoperita de un cioban de capre din Etiopia in anii 1500. A vazut caprele mancand boabe rosii de cafea si dupa aceea a observat o schimbare in comportamentul lor – au dobandit o cantitate mare de energie si nu dormeau noaptea.
Ciobanul si-a impartasit descoperirea cu calugarii locali si apoi, dupa ce au facut o bautura cu boabe de cafea, au realizat ca pot sta treji toata noaptea ca sa se roage. Apoi, ei au raspandit vestea altor calugari etiopieni si astfel a ajuns cunoscuta in toata lumea civilizata.
O pisica in varsta de 38 de ani pe nume Creme Puff, este posesoarea recordului Guinness World pentru “Oldest Cat Ever”.
Aceasta a baut cafea in fiecare dimineata intreaga viata.
Cafeaua a fost considerata initial ca un medicament minunat in Yemen si Arabia si era luata doar la sfatul unui medic.
Multi au vazut cafeaua ca pe un tonic cerebral sau ca o modalitate de stimulare a viziunilor religioase.
Beethoven savura cate o ceasca de cafea si era extrem de pretentios in ceea ce priveste prepararea sa.
El insista ca fiecare cana pe care o consuma sa fie facuta din exact 60 de boabe.
Cercetarile au legat consumul moderat de cafea (aproximativ 3-4 cani pe zi), cu o durata de viata mai lunga, plus un risc redus de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 si Parkinson, potrivit publicatiei Harvard Health.
Deasemenea consumul regulat poate avea beneficii pentru sanatate: riscul redus de boli precum cancerul, bolile de inima si Alzheimer.
Exista aproximativ 80 de soiuri de cafea, printre cele mai cultivate fiind Arabica, Robusta, Liberica si Maragogype.
Exista doua soiuri principale de boabe, verzi si rosii. Boabele rosii sunt folosite pentru a produce cafele mai usoare.
Cuvantul Espresso provine din italiana si inseamna „fortat”.
Espresso este bautura obtinuta prin trecerea sub presiune de apa calda a cafelei macinate.
Este nevoie de 3 pana la 4 ani pentru ca un arbore de cafea sa se maturizeze.
Odata ce se maturizeaza, fiecare arbust va purta ½ – 1 kg de boabe de cafea pe sezon de crestere.
Prima data oficiala cand a fost serbata Ziua Internationala a Cafelei, a fost 1 octombrie 2015.
Aceasta zi a fost stabilita de Organizatia Internationala a Cafelei si lansata la Milano.
In Romania, ziua cafelei se serbeaza pe 29 septembrie.
Brazilia nu si-a putut permite sa-si trimita sportivii la Los Angeles pentru Jocurile Olimpice din 1932, asa ca guvernul i-a incarcat intr-un vapor plin de cafea.
Cafeaua a fost vanduta pe drum si astfel le-au finantat calatoria.
Boabele de cafea cresc pe un tufis, mai exact arborele de cafea.
Ele sunt de fapt fructe si se aseamana mult cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument, cofeina 1,7 – 4,0% si circa 26% bob curat.
Cafeaua este considerată băutura națională a Ungariei.
Numita fekete (care înseamnă „cafea neagră tare”), este de obicei făcuta in espressoare și consumata curat (fără aditivi) sau cu multă cremă și îndulcitor.
Cea mai scumpă cafea din lume în 2025 este Black Ivory Coffee, produsă în Thailanda. Aceasta este extrem de rară și exclusivistă, deoarece este obținută printr-un proces special: boabele de cafea Arabica sunt ingerate de elefanți, iar după ce trec prin sistemul lor digestiv, sunt colectate, spălate și prăjite. Enzimele din stomacul elefanților reduc amăreala cafelei și îi oferă un gust fin, catifelat, cu note de ciocolată și fructe.
Descoperiți mai multeMons Huygens este cel mai înalt munte de pe Lună.
Este de 4700 de metri înălțime, puțin peste jumătatea înălțimii Muntelui Everest (8848 m).
Cireșele sunt o sursă naturală de melatonină, un hormon produs de glanda pineală, care joacă un rol important în reglarea ciclului somn-veghe.
Melatonina din cireșe poate contribui la îmbunătățirea calității somnului, reducând timpul necesar pentru a adormi și crescând durata somnului profund.
Consumul de cireșe sau de suc de cireșe seara, înainte de culcare, poate fi benefic pentru persoanele care suferă de insomnie sau care au un program de somn neregulat.
Oceanul Pacific se confruntă cu multiple amenințări, atât naturale, cât și provocate de activitățile umane. Una dintre cele mai grave probleme este poluarea marină, în special acumularea de deșeuri plastice. „Marea Pată de Gunoi din Pacific” este o zonă vastă unde curenții oceanici concentrează tone de deșeuri, afectând viața marină.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra Pacificului, provocând creșterea nivelului mării, acidificarea oceanelor și albirea recifelor de corali. Aceste fenomene amenință atât ecosistemele marine, cât și comunitățile de coastă.
Un alt risc major este pescuitul excesiv, care duce la scăderea populațiilor de pești și afectează lanțurile trofice marine. De asemenea, activitatea umană a perturbat echilibrul natural al oceanului prin exploatarea resurselor minerale și petroliere.
Pacificul este, de asemenea, o regiune cu activitate seismică intensă, ceea ce înseamnă că tsunami-urile și cutremurele sunt o amenințare constantă pentru țările din jurul său.