Ada Kaleh, insula dispărută sub Dunăre: ce a rămas din lumea ei

De Echipa Goki

Ada Kaleh a fost o insulă locuită mai ales de turci, pe Dunăre, la circa 3 km în aval de Orșova. A dispărut în 1970–1971, acoperită de lacul de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Locuitorii fuseseră mutați înainte. O parte din zidurile cetății a fost reconstruită pe insula Șimian.

Unde era Ada Kaleh și cât de mare era?

Ada Kaleh se afla pe Dunăre, la aproximativ 3 km în aval de Orșova, în actualul județ Mehedinți. Era o insulă îngustă, de 1.750 m lungime și 400–500 m lățime. Numele vine din turcă și înseamnă „insula-cetate”.

Ce Date
Locul pe Dunăre, la circa 3 km în aval de Orșova
Dimensiuni 1.750 m lungime, 400–500 m lățime
Locuitori 637 la recensământul din 1913; 680 în 1937; circa 150 de familii la final
Cine locuia mai ales turci, dar și români, maghiari, albanezi și germani
A cui a fost otomană, austriacă pe rând; românească din 1919–1923
Când a dispărut 1970–1971, sub lacul Porților de Fier I

De ce a dispărut insula Ada Kaleh?

Insula Ada Kaleh a dispărut pentru că barajul de la Porțile de Fier I a ridicat nivelul Dunării. Șantierul hidrocentralei a început în 1964, iar centrala a intrat în funcțiune în 1972. Lacul de acumulare a acoperit insula în 1970–1971, potrivit Muzeului Național al Țăranului Român.

Locuitorii au fost expropriați și mutați înainte ca apa să crească. Clădirile principale au fost demolate, iar o parte din cetate a fost mutată pe insula Șimian.

Barajul a schimbat și viața din râu. Potrivit Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării, barajele de la Porțile de Fier opresc drumul morunului spre locurile de depunere a icrelor din amonte.

De ce era o insulă turcească în mijlocul Dunării?

Ada Kaleh a rămas turcească pentru că a fost uitată la Congresul de la Berlin din 1878, care a redesenat granițele din Balcani. Insula a aparținut de drept Imperiului Otoman până în 1923, deși, în fapt, era administrată de Austro-Ungaria.

Înainte, insula trecuse de mai multe ori între otomani și austrieci. Austriecii au construit acolo, la începutul secolului al XVIII-lea, o cetate cu bastioane în stilul inginerului francez Vauban. E același tip de fortificație ca cetatea în formă de stea de la Alba Iulia.

Anul Ce s-a întâmplat
1430 Prima mențiune a insulei, într-un raport al Cavalerilor Teutoni
începutul sec. XVIII Austriecii construiesc cetatea cu bastioane
1739 Insula revine otomanilor, prin Pacea de la Belgrad
1878 Congresul de la Berlin uită insula; rămâne otomană
1913 Austro-Ungaria declară că insula e a ei
1919–1920 România preia insula
1923 Prin Tratatul de la Lausanne, Turcia recunoaște insula ca românească
1964 Începe construcția hidrocentralei Porțile de Fier I
1970–1971 Lacul de acumulare acoperă insula
1972 Hidrocentrala intră în funcțiune

Cum trăiau oamenii pe Ada Kaleh?

Pe Ada Kaleh trăiau între 600 și 1.000 de oameni, care se ocupau de tutun, pescuit, dulciuri orientale și, mai târziu, de turiști. Vizitatorii veneau pentru prețurile fără taxe vamale. Cumpărau rahat, tutun și bijuterii.

Carte poștală din 1901 cu un grup de oameni pe o stradă de pe Ada Kaleh
Carte poștală datată 1901. Credit: Autor neatribuit / Wikimedia Commons. Domeniu public.

Ce aveau insularii pe o suprafață atât de mică:

  • geamia, adică moscheea, din 1903, cu baie turcească alături;
  • bazarul, cu prăvălii pe ulița principală;
  • cetatea, cu cazemate boltite din cărămidă;
  • grădinile de trandafiri, din care se făceau apă de trandafiri și dulceață.

În geamie se afla un covor dăruit de sultanul Abdul Hamid al II-lea. În 1965 a fost mutat la Moscheea din Constanța.

Unde au plecat locuitorii de pe Ada Kaleh?

Cei mai mulți locuitori de pe Ada Kaleh au plecat în Dobrogea și în Turcia, potrivit Institutului Cultural Român. Alții s-au stabilit la Turnu Severin, Orșova, Constanța, București, în Germania sau în Statele Unite.

Planul era ca oamenii să fie mutați pe insula Șimian, alături de cetate. Proiectul nu a fost terminat. ICR notează că, pentru pașapoartele spre Turcia, familiile au trebuit să-și doneze averea statului român.

Ce a rămas din Ada Kaleh și unde îl poți vedea azi?

Din Ada Kaleh au rămas o parte din zidurile cetății, mutate pe insula Șimian, plus fotografii, obiecte și amintirile foștilor locuitori.

Bolți de cărămidă din cetatea Ada Kaleh, reconstruite pe insula Șimian
Bolțile cetății, reconstruite pe insula Șimian, în 2007. Credit: ARCH AAG / Wikimedia Commons. CC BY-SA 3.0 ro.
Ce a rămas Unde îl găsești
Zidurile și bolțile cetății pe insula Șimian, tot pe Dunăre
Covorul din geamie la Moscheea din Constanța
Materiale despre insulă și filmul „Ultima primăvară pe Ada-Kaleh” la Muzeul din Orșova, care are și un tur virtual al insulei
Amintirile foștilor locuitori cartea „Adakale-li. Patria din buzunarul de la piept”, ediția a doua, 2013
Fotografii vechi colecțiile Library of Congress și Wikimedia Commons

Dacă treci prin Orșova, muzeul orașului e cel mai aproape de povestea insulei. Pentru o altă poveste de pe Dunăre, citește despre podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă.