🏠
/
Animale
/
Animale de la A la Z
/
Insecte
/
Animale cu P
/
Despre Plosniță

Plosniță Informații interesante și curiozități

Plosnițele sunt insecte din ordinul Hemiptera, recunoscute pentru forma lor ovală și capacitatea de a secreta substanțe urât mirositoare. Deși majoritatea speciilor sunt inofensive pentru oameni și se hrănesc cu plante, există și specii hematofage, cum ar fi plosnița de pat, care se hrănește exclusiv cu sânge uman.

Plosnițele au devenit subiecte de interes din cauza capacității lor de a infesta rapid locuințele, culturile agricole și zonele urbane, iar unele specii, precum plosnița marmorată, sunt considerate invazive și dăunătoare pentru agricultură.

Informații rapide

Nume comun	Plosniță
Nume științific	Cimex lectularius (plosnița de pat), Nezara viridula (plosnița verde a cerealelor), Halyomorpha halys (plosnița marmorată)
Durata medie de viață	4-6 luni (unele specii pot trăi peste un an)
Lungime	3-15 mm, în funcție de specie
Greutate	Aproximativ 0,01-0,05 g
Tip de dietă	Hematofagă (plosnițele de pat), fitofagă (plosnițele verzi și marmorate)
Principalii prădători	Păianjeni, furnici, păsări, viespi parazite
Statut de conservare	Neamenințate, unele specii invazive
Distribuție	Globală, prezentă în toate zonele climatice, inclusiv în regiunile urbane
Mediu de viață	În locuințe, pe culturi agricole, în vegetație sălbatică

Dieta / Categorie: Insecta
Pe ce continente se găsește: Europa America de Nord Asia Africa America de Sud Australia

Curiozități și Fapte Fascinante

Plosnițele de pat pot supraviețui luni întregi fără hrană, ascunzându-se în crăpăturile mobilei sau ale pereților.
Plosnița marmorată este una dintre cele mai rezistente insecte invazive și poate distruge culturi întregi de fructe și legume.
Secretă un miros neplăcut atunci când sunt deranjate, acesta fiind un mecanism de apărare împotriva prădătorilor.
Unele specii pot călători pe distanțe mari ascunzându-se în bagaje și mobilier, ceea ce le face greu de controlat.
Plosnițele au fost menționate încă din antichitate, fiind documentate în Egiptul Antic și Roma.

Recorduri și Superlative

Plosnița de pat poate bea de peste 7 ori greutatea ei în sânge într-o singură masă.
Plosnițele marmorate pot trăi peste un an fără hrană în condiții de hibernare.
Cea mai mare specie de plosniță aparține familiei Belostomatidae (plosnițele de apă gigantice), care pot ajunge la 12 cm lungime.
Plosnițele se pot reproduce extrem de rapid, o singură femelă depunând peste 500 de ouă într-o viață.
Sunt printre cele mai greu de eradicat insecte urbane, datorită adaptabilității și rezistenței lor la insecticide.

Caracteristici fizice și adaptări unice

Plosnițele sunt insecte cu corp oval și turtit, adaptate pentru a se strecura în locuri înguste și pentru a supraviețui în medii variate. Unele specii sunt adaptate pentru a se hrăni exclusiv cu sânge, în timp ce altele sunt fitofage, atacând culturile agricole.

Adaptări fizice esențiale

Corp plat și oval – Le permite să se ascundă cu ușurință în crăpături, mobilier și sub scoarța copacilor.
Proboscis specializat – Plosnițele hematofage au un aparat bucal perforant-sugător, care le ajută să extragă sângele gazdelor.
Picioare adaptate pentru mișcare rapidă – Pot fugi rapid și se agață de suprafețe cu ghearele lor specializate.
Secretă substanțe chimice urât mirositoare – Se apără împotriva prădătorilor printr-un mecanism chimic de apărare, eliberând un miros puternic.
Unele specii au aripi, altele nu – Plosnițele marmorate și verzi sunt bune zburătoare, în timp ce plosnițele de pat au aripi rudimentare și nu zboară.

Diferențe între principalele tipuri de plosnițe

Categorie	Caracteristici
Plosnița de pat (Cimex lectularius)	Mică (4-7 mm), roșiatică, fără aripi, se hrănește cu sânge
Plosnița verde a cerealelor (Nezara viridula)	Verde, de 10-15 mm, ataca plantele agricole
Plosnița marmorată (Halyomorpha halys)	Maronie, invazivă, zboară bine, dăunătoare culturilor

Obiceiuri și comportamente

Plosnițele sunt în general nocturne, iar comportamentul lor variază în funcție de specie. Cele care se hrănesc cu sânge atacă gazdele noaptea, în timp ce cele fitofage sunt active ziua și se hrănesc cu plante.

Modul de viață

Plosnițele de pat ies noaptea pentru a se hrăni, ghidându-se după dioxidul de carbon expirat de gazde.
Plosnițele verzi și marmorate atacă frunzele, fructele și tulpinile plantelor, provocând pagube agricole semnificative.
Sunt foarte rezistente la foamete, putând supraviețui luni de zile fără hrană.

Comportamente de apărare

Emit mirosuri neplăcute – Dacă sunt deranjate, plosnițele eliberează un lichid urât mirositor pentru a speria prădătorii.
Se ascund în crăpături și zone greu accesibile – Plosnițele de pat sunt extrem de greu de detectat datorită capacității lor de a se ascunde în mobilier, pereți sau saltele.
Pot supraviețui înghețului – Unele specii intră în diapauză în timpul iernii, reducându-și activitatea metabolică.

Habitat și distribuție geografică

Plosnițele sunt adaptabile și rezistente, fiind răspândite în întreaga lume, atât în zone urbane, cât și în habitate naturale și agricole.

Distribuția populației

Regiune	Populație estimată	Habitat preferat
America de Nord	În creștere	Locuințe, culturi agricole
Europa	Răspândită	Orașe, câmpuri agricole
Asia	Abundentă	Păduri, ferme, zone tropicale
America de Sud	Extinsă	Clădiri și regiuni umede
Africa	Stabilă	Zone rurale, livezi
Australia	În expansiune	Grădini și culturi agricole

Tipuri de habitat

Locuințe și spații interioare – Plosnițele de pat preferă paturi, mobilier, pereți și covoare.
Câmpuri agricole și livezi – Plosnițele verzi și marmorate sunt o problemă majoră pentru fermieri, atacând legumele, cerealele și fructele.
Zone urbane – Plosnițele marmorate s-au adaptat la viața în orașe și sunt des întâlnite pe clădiri și în grădini.

Impactul schimbărilor de mediu

Creșterea temperaturilor globale favorizează înmulțirea rapidă a plosnițelor.
Urbanizarea a dus la o creștere a infestărilor cu plosnițe de pat din cauza mobilității umane și a transportului de bagaje.
Agricultura intensivă a permis răspândirea plosnițelor verzi și marmorate, care au devenit dăunători majori ai recoltelor.

Dietă și metode de hrănire

Plosnițele au un aparat bucal perforant-sugător, specializat pentru hrănirea cu sânge (speciile hematofage) sau cu sevă și țesuturi vegetale (speciile fitofage). Hrănirea lor poate cauza mâncărimi, iritații ale pielii (în cazul plosnițelor de pat) sau pagube agricole semnificative.

Ce mănâncă plosnițele?

Tip de plosniță	Tip de hrană
*Plosnița de pat (Cimex lectularius)*	Sângele oamenilor și al animalelor
*Plosnița verde a cerealelor (Nezara viridula)*	Frunze, tulpini, fructe, legume
*Plosnița marmorată (Halyomorpha halys)*	Plante agricole, pomi fructiferi, legume

Metode de hrănire

Plosnițele de pat detectează dioxidul de carbon expirat de gazde și se hrănesc noaptea.
Plosnițele agricole perforează frunzele și tulpinile plantelor, extrăgând seva.
Hrănirea plosnițelor poate afecta sănătatea plantelor, provocând pete galbene, deformări ale fructelor și slăbirea culturilor.

Reproducere și ciclu de viață

Plosnițele se reproduc rapid și eficient, ceea ce le face dificil de controlat în locuințe și în agricultură.

Sezonul de împerechere

Plosnițele de pat se împerechează printr-un proces numit „inseminare traumatică”, în care masculul perforează abdomenul femelei pentru a introduce sperma.
Plosnițele verzi și marmorate se reproduc în aer liber, pe frunze, unde femelele depun ouă grupate sub formă de mici clustere.

Etapele dezvoltării

Etapă	Durată	Caracteristici
Ouă	5-10 zile	Depuse pe suprafețe dure (plosnițele de pat) sau pe frunze (plosnițele agricole)
Nimfă	3-5 săptămâni	Trece prin mai multe stadii înainte de a deveni adult
Adult	4-12 luni	Se hrănește și se reproduce activ

Strategii de supraviețuire

Plosnițele de pat se ascund în crăpături și pot supraviețui luni de zile fără hrană.
Plosnițele marmorate sunt rezistente la frig, putând hiberna în case sau clădiri.
Reproducerea rapidă și numărul mare de ouă fac plosnițele greu de eliminat.

Nume și istorie

Originea numelui

„Plosniță” provine din slavonă și face referire la mirosul neplăcut pe care aceste insecte îl emană.
În engleză, „bedbug” (plosnița de pat) indică asocierea lor cu paturile și spațiile de dormit.
Denumirea științifică Cimex lectularius provine din latină, unde „cimex” înseamnă „gândac”, iar „lectularius” se referă la „pat”.

Clasificare taxonomică

Clasificare	Denumire
Regn	Animalia
Încrengătură	Arthropoda
Clasă	Insecta
Ordin	Hemiptera
Familie	Cimicidae (plosnița de pat), Pentatomidae (plosnițele verzi și marmorate)

Evoluția și fosilele

Plosnițele există de peste 100 de milioane de ani, fiind descoperite fosile ale acestora din Cretacic.
Plosnițele de pat erau deja cunoscute în Egiptul Antic, iar romanii le menționau în scrierile lor.
Evoluția lor a fost influențată de modificările climatice și migrarea oamenilor, care au contribuit la răspândirea globală a speciei.

Semnificația culturală și mitologie

Plosnițele au fost asociate în multe culturi cu boala, murdăria și ghinionul, datorită tendinței lor de a infesta locuințele umane. Deși majoritatea plosnițelor nu sunt periculoase, prezența lor a inspirat superstiții și legende, iar unele specii au devenit simboluri negative în literatură și artă.

Plosnițele în mituri și simbolism

Simbol al bolii și necurățeniei – În Europa medievală, infestarea cu plosnițe era văzută ca un semn de igienă precară și era asociată cu sărăcia.
Mesageri ai răului – În folclorul rusesc, plosnițele erau considerate un semn că o persoană este blestemată sau va avea parte de nenorociri.
În mitologia asiatică, plosnițele erau simboluri ale distrugerii și ale persoanelor lipsite de onoare, datorită modului lor de hrănire parazitar.
În tradițiile africane, prezența plosnițelor era interpretată ca un avertisment că o locuință va fi abandonată sau că va avea loc o schimbare majoră.

Plosnițele în tradițiile populare

În România, se spune că dacă visezi plosnițe, vei avea parte de trădare sau probleme financiare.
În Germania medievală, se credea că arderea plosnițelor într-o vatră putea alunga spiritele rele din casă.
În unele culturi din Asia, plosnițele sunt considerate un test de rezistență, iar cei care pot dormi într-un pat infestat fără a se plânge sunt considerați persoane puternice.

Starea de conservare și amenințări

Deși plosnițele nu sunt în pericol de dispariție, unele specii au devenit o problemă globală din cauza schimbărilor climatice și migrației umane.

Principalele amenințări

Creșterea temperaturilor globale favorizează reproducerea plosnițelor, permițându-le să supraviețuiască în medii în care altădată ar fi fost distruse de frig.
Utilizarea excesivă a pesticidelor a dus la apariția unor plosnițe rezistente la insecticide, ceea ce le face greu de eradicat.
Transportul internațional și urbanizarea au favorizat răspândirea plosnițelor de pat în hoteluri, locuințe și mijloace de transport public.

Beneficii ecologice

Deși multe specii sunt considerate dăunători, plosnițele joacă un rol important în natură:

Constituie hrană pentru păsări, păianjeni și alte insecte prădătoare.
Unele specii contribuie la menținerea echilibrului ecosistemelor agricole prin controlul altor insecte dăunătoare.

Măsuri de protecție și combatere

Controlul infestărilor în locuințe prin metode mecanice (aspirare, abur fierbinte, înghețare rapidă).
Evitarea utilizării excesive a insecticidelor, care pot dezvolta rezistență la plosnițe.
Monitorizarea și prevenirea răspândirii plosnițelor de pat în hoteluri, trenuri și avioane.

Plosnițele în cultura populară

Fiind considerate insecte neplăcute, plosnițele au apărut frecvent în literatură, filme și expresii populare.

Plosnițele în literatură

„Metamorfoza” – Franz Kafka (1915) – Deși personajul principal se transformă într-un gândac, mulți critici literari au speculat că aspectul său ar putea semăna cu o plosniță uriașă.
„Oameni și șoareci” – John Steinbeck – O scenă faimoasă descrie plosnițele care infestează paturile muncitorilor agricoli, ilustrând condițiile grele în care trăiau.
Expresii populare inspirate de plosnițe – În engleză, „Don’t let the bed bugs bite!” („Nu lăsa plosnițele să te muște!”) este o urare ironică de noapte bună.

Plosnițele în filme și animații

„Joe’s Apartment” (1996) – Un film de comedie în care un tânăr trăiește într-un apartament infestat de insecte, inclusiv plosnițe.
Documentare despre plosnițele de pat – Unele producții, precum „Infested!” de pe National Geographic, explorează impactul acestor insecte asupra vieții moderne.

Plosnițele ca simbol

Reprezentare a disconfortului și anxietății – În psihologie, visele despre plosnițe sunt adesea asociate cu stresul și problemele personale.
Simbol al invaziei și contaminării – În sociologie, plosnițele sunt adesea folosite ca metaforă pentru probleme sociale, precum suprapopularea și condițiile precare de trai.