De ce unii oameni simt furnicături pe limbă după ce mănâncă ananas?

De ce unii oameni simt furnicături pe limbă după ce mănâncă ananas?
Goki.ro

Senzația de furnicături sau arsură pe limbă după consumul de ananas este cauzată de bromelaină, o enzimă care descompune proteinele. Aceasta afectează temporar mucoasa bucală, provocând iritații minore.

Factori care amplifică senzația:

  • Consumul de ananas necopt – Conținutul de bromelaină este mai ridicat în fructele insuficient coapte.
  • Sensibilitatea individuală – Unele persoane au o reacție mai puternică la enzimele din ananas.
  • Leziuni orale preexistente – Aftele sau tăieturile mici pot intensifica senzația de arsură.

Gătirea ananasului sau combinarea lui cu produse lactate poate reduce efectul bromelainei.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Clementinele sunt fructe citrice mici, de formă sferică, cu o coajă subțire și ușor de decojit, de culoare portocalie vibrantă. Acestea sunt o varietate de mandarine, cunoscute pentru gustul lor dulce și aromat, cu o ușoară notă acidulată.

Clementinele sunt originare din Algeria, unde au fost descoperite la începutul secolului al XX-lea. De atunci, s-au răspândit în întreaga lume, devenind un fruct popular, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

Ananasul este originar din America de Sud, în special din regiunile tropicale din Brazilia și Paraguay. Indigenii din aceste zone au început să cultive ananasul cu mii de ani în urmă, iar fructul s-a răspândit rapid în Caraibe și America Centrală.

După descoperirea Americilor, exploratorii europeni au adus ananasul în Europa și Asia, unde a devenit un simbol al exotismului și al bogăției.

Astăzi, ananasul este cultivat pe scară largă în țări cu climat tropical și subtropical, precum Costa Rica, Filipine, Thailanda, Brazilia și India. Costa Rica este în prezent cel mai mare exportator de ananas din lume.

În 2018, în cadrul unei licitații organizate în Japonia, un castravete de mare, cunoscut și sub numele de "namako", a fost vândut pentru suma exorbitantă de 800 de dolari americani. Această specie de castravete de mare, Stichopus japonicus, este considerată o delicatesă în bucătăria japoneză și este apreciată pentru textura sa unică și presupusele beneficii pentru sănătate.

Prețul ridicat se datorează rarității anumitor specii de castraveți de mare, dificultății de a-i recolta și cererii mari din partea restaurantelor de lux. În plus, în cultura japoneză, anumite alimente sunt considerate simboluri ale statutului social, iar consumul lor este asociat cu ocazii speciale sau evenimente importante.

Acest eveniment subliniază valoarea culturală și economică pe care o pot avea anumite alimente, chiar și cele aparent banale, cum ar fi un castravete. Sursa: The Japan Times.

Oglinda din povestea Albă ca Zăpada este mai mult decât un simplu obiect. Ea reprezintă vanitatea, obsesia pentru frumusețe și puterea distructivă a invidiei.

Oglinda magică a reginei îi reflectă acesteia nu doar imaginea exterioară, ci și frământările interioare, nesiguranța și dorința de a fi cea mai frumoasă din țară.

Oglinda devine un simbol al obsesiei reginei pentru frumusețe, care o conduce la acte extreme de cruzime și gelozie.

De asemenea, oglinda poate fi interpretată ca o metaforă a conștiinței, care reflectă adevărul și judecă acțiunile personajelor.

Delfinii și liliecii au dezvoltat un sistem auditiv avansat bazat pe ecolocație. Emit unde sonore care se reflectă în obiecte și sunt captate de ureche, ajutându-i să navigheze și să găsească hrană.

Urechea delfinilor este adaptată pentru a percepe sunete de până la 150.000 Hz, mult peste capacitatea umană. Liliecii, în schimb, folosesc ecolocația pentru a vâna în întuneric, detectând prada prin sunete de 80.000 – 100.000 Hz.