1 Decembrie: de ce sărbătorim Ziua Națională tocmai în această zi
De Echipa Goki
1 Decembrie este Ziua Națională a României pentru că atunci, în 1918, s-a votat la Alba Iulia unirea Transilvaniei cu România. Hotărârea au luat-o 1.228 de delegați ai românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Ziua a devenit sărbătoare națională abia în 1990, prin Legea nr. 10. Înainte, România sărbătorise 10 Mai și apoi 23 August.
Ce s-a hotărât la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918
Adunarea Națională de la Alba Iulia a votat unirea românilor din Transilvania, Banat și „Țara Ungurească” cu România. Rezoluția includea și „toate teritoriile locuite de dânșii”. Prin „Țara Ungurească”, actele vremii înțelegeau mai ales Crișana și Maramureșul.
Votul a avut loc în sala Cazinoului militar, numită de atunci Sala Unirii. Lucrările au început în jurul orei 10:30. Afară, pe Câmpul lui Horea, așteptau peste 100.000 de oameni.
Dintre cei 1.228 de delegați, 680 fuseseră aleși în cele 130 de circumscripții electorale. Ceilalți reprezentau instituții și organizații ale românilor. Rezoluția Unirii a fost adoptată în unanimitate, iar mulțimea de afară a primit-o cu aclamații.
Ce prevedea Rezoluția de la Alba Iulia, punct cu punct
Rezoluția are nouă puncte. Primul decide unirea, iar celelalte arată cum își imaginau delegații noul stat și cum se raportau la vecini.
| Punctul | Ce prevedea, pe scurt |
|---|---|
| I | Unirea românilor și a teritoriilor locuite de ei cu România; dreptul asupra întregului Banat, între Mureș, Tisa și Dunăre. |
| II | Autonomie provizorie pentru aceste teritorii, până la o adunare constituantă aleasă prin vot universal. |
| III | Principiile noului stat (detaliate în lista de mai jos). |
| IV | O lume a națiunilor libere, în care războiul să nu mai fie folosit pentru a rezolva conflictele dintre state. |
| V–VI | Salut pentru românii din Bucovina și pentru celelalte națiuni eliberate din Austro-Ungaria: cehi, austro-germani, iugoslavi, polonezi și ruteni. |
| VII | Omagiu pentru românii căzuți în război. |
| VIII | Mulțumiri pentru Puterile Aliate. |
| IX | Înființarea Marelui Sfat Național Român, care conduce mai departe treburile românilor din aceste teritorii. |
Punctul III cuprinde șase principii:
- libertate națională deplină pentru toate popoarele care trăiesc împreună cu românii, cu școală, administrație și justiție în limba lor;
- drepturi egale și autonomie pentru toate confesiunile;
- vot universal, direct, egal și secret, pentru bărbați și femei de la 21 de ani;
- libertatea presei, a asocierii și a întrunirilor;
- o reformă agrară radicală, adică împărțirea de pământ țăranilor, mai ales din marile proprietăți;
- pentru muncitori, aceleași drepturi ca în statele industriale din vestul Europei.
Rezoluția cerea drept de vot și pentru femei, încă din 1918. Marele Sfat Național avea 250 de membri: 200 aleși de adunare și 50 cooptați. El a numit guvernul provizoriu al Transilvaniei, Consiliul Dirigent.
Cine a fost la Alba Iulia și ce rol a avut
Delegații veneau din toate cele 130 de circumscripții electorale și din cele 27 de comitate cu populație românească. Comitatul era unitatea administrativă din Ungaria, asemănătoare unui județ. Câțiva oameni au avut rolurile cele mai vizibile:
- Ștefan Cicio Pop conducea Consiliul Național Român Central, care a convocat adunarea pe 20 noiembrie 1918. Tot el a deschis lucrările.
- Gheorghe Pop de Băsești a fost președintele adunării, alături de episcopii Ioan Ignatie Papp și Demetriu Radu.
- Vasile Goldiș a ținut discursul principal și a prezentat rezoluția. Manuscrisul discursului se păstrează la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
- Iuliu Maniu a cerut adunării să adopte rezoluția. A doua zi a devenit președintele Consiliului Dirigent.
- Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Gherla, a citit proclamația Unirii în fața mulțimii. În 2019 a fost beatificat de papa Francisc, la Blaj.
- Ioan Flueraș, din partea social-democraților, a fost unul dintre vicepreședinții adunării.
- Ioan Suciu a organizat adunarea și a verificat mandatele tuturor celor 1.228 de delegați.
- Samoilă Mârza a fotografiat adunarea. Fotografia cu Iuliu Hossu de mai sus îi aparține.
De ce adunarea s-a ținut tocmai la Alba Iulia
Organizatorii au ales Alba Iulia pe 16 noiembrie 1918, în locul Blajului, Aradului, Sibiului și Clujului. Orașul avea o gardă națională românească puternică. Fusese capitala Principatului Transilvaniei și era legat de unirea făcută de Mihai Viteazul în 1600.
Sala Unirii se află în cetatea Alba Carolina, construită în formă de stea. Clădirea fusese ridicată în 1898–1900 ca cazinou pentru ofițeri.
De ce data apare scrisă „18 noiembrie / 1 decembrie”
Data dublă vine de la cele două calendare folosite atunci. 18 noiembrie este data pe stil vechi, după calendarul iulian, folosit încă în Regatul României. 1 decembrie este data pe stil nou, după calendarul gregorian, folosit deja în Transilvania.
Diferența dintre ele era de 13 zile. Statul român a trecut la calendarul gregorian abia în 1919, prin decret-lege: 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie. Poți citi cum și-a schimbat România calendarul în 1919. Azi sărbătorim 1 decembrie, data pe stil nou.
Marea Unire, pas cu pas: din martie 1918 până în 1922
Alba Iulia a fost a treia unire din 1918, după Basarabia și Bucovina. Recunoașterea oficială a urmat în etape.
| Data | Ce s-a întâmplat |
|---|---|
| 27 martie / 9 aprilie 1918 | Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România. |
| 15/28 noiembrie 1918 | Congresul general al Bucovinei votează în unanimitate unirea Bucovinei. |
| 1 decembrie 1918 | Adunarea de la Alba Iulia votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. În aceeași zi, regele Ferdinand și regina Maria revin în București, după doi ani de refugiu la Iași. |
| 2 decembrie 1918 | Se formează Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. |
| decembrie 1918 | Miron Cristea, Iuliu Hossu, Vasile Goldiș și Alexandru Vaida-Voevod duc actul Unirii la București. |
| 11/24 decembrie 1918 | Decretul-lege nr. 3631 al regelui: teritoriile „sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”. |
| 29 decembrie 1920 | Parlamentul votează legile care ratifică unirile din 1918. |
| 15 octombrie 1922 | Ferdinand și Maria sunt încoronați la Alba Iulia. |
La încoronarea din 1922, Ferdinand a purtat aceeași coroană de oțel făcută dintr-un tun, ca și Carol I.
Cum a devenit 1 Decembrie Ziua Națională abia în 1990
Între 1918 și 1989, 1 Decembrie nu a fost ziua națională a țării. Regatul sărbătorea 10 Mai, iar regimul comunist a impus 23 August.
| Perioada | Ziua națională | Ce amintea |
|---|---|---|
| 1866–1947 | 10 Mai | 1866: Carol depune jurământul ca domnitor. 1877: independența. 1881: Carol I este încoronat ca primul rege al României. |
| 1948–1989 | 23 August | 1944: România iese din alianța cu Germania nazistă și trece de partea Aliaților. |
| din 1990 | 1 Decembrie | 1918: Unirea votată la Alba Iulia. |
10 Mai a rămas zi națională până la abdicarea regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947. 23 August a fost sărbătorit ultima dată în 1989.
Schimbarea a venit prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Legea a stabilit 1 Decembrie ca Zi Națională și a scos din vigoare hotărârea din 1949 care impunea 23 August. Textul ei nu explică de ce a fost aleasă această dată.
Opoziția a propus atunci 22 decembrie, ziua Revoluției din 1989. Parlamentul, în care FSN avea majoritatea, a respins propunerea. Din 1991, data e scrisă și în Constituție: „Ziua națională a României este 1 Decembrie” (articolul 12).
Prima sărbătoare oficială, pe 1 decembrie 1990, a avut loc la Alba Iulia. Discursul lui Corneliu Coposu, unul dintre liderii opoziției, a fost întrerupt atunci de huiduieli.
Cum se sărbătorește 1 Decembrie azi
1 Decembrie este zi liberă legală: Codul muncii o trece printre sărbătorile în care nu se lucrează. În București are loc parada militară de la Arcul de Triumf, iar parade și ceremonii se țin și în alte orașe. Ceremonii au loc și la Alba Iulia, orașul Unirii.
Dacă vrei să mergi la paradă sau la Alba Iulia, verifică din timp programul anunțat de autorități. Traseele și orele se pot schimba de la un an la altul.
Iar dacă vrei să vezi câte personaje istorice celebre recunoști, încearcă testul Câte figuri istorice poți identifica?
