Alunele sunt bune pentru inimă?

Alunele sunt bune pentru inimă?
Goki.ro

Da, alunele sunt benefice pentru sănătatea inimii datorită conținutului de grăsimi sănătoase, antioxidanți și fibre.

Principalele beneficii pentru inimă:

  • Scad colesterolul rău (LDL) și cresc colesterolul bun (HDL).
  • Îmbunătățesc circulația sângelui, reducând riscul de atac de cord.
  • Conțin arginină, un aminoacid care ajută la relaxarea vaselor de sânge.
  • Bogate în resveratrol, un antioxidant care protejează împotriva bolilor cardiovasculare.

Studiile arată că un consum regulat de alune (30-50 g pe zi) reduce riscul de boli de inimă cu până la 20-30%.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Eid al Fitr este una dintre cele mai mari sărbători din Egipt.

Aceasta vine imediat după terminarea Ramadanului și cu aceasta ocazie egiptenii coc mici prajituri speciale și gazduiesc petreceri.

În multe culturi, copiii care se nasc cu o șuviță albă de păr sunt considerați a avea un destin aparte, puteri speciale sau un viitor remarcabil. Se spune că aceștia sunt înzestrați cu o înțelepciune aparte sau că sunt protejați de forțe divine.

Din punct de vedere medical, această trăsătură este cauzată de o condiție numită polioză, care determină lipsa melaninei în anumite fire de păr. Polioza poate apărea izolat sau în asociere cu alte trăsături genetice, cum ar fi albinismul parțial.

Chiar dacă este doar un mit, această caracteristică unică a inspirat povești și legende în întreaga lume.

În multe culturi, primul zâmbet al unui bebeluș este interpretat ca un semn spiritual sau o binecuvântare. Se credea că, atunci când bebelușul zâmbește pentru prima dată, îngerii îi șoptesc numele sau că sufletul său este „acceptat” de divinitate.

Din punct de vedere științific, nou-născuții pot zâmbi reflex încă din uter, dar zâmbetul social – cel care apare ca reacție la interacțiunea cu părinții – începe în jurul vârstei de 6-8 săptămâni. Acest moment este important în dezvoltarea emoțională a bebelușului și semnalează primele sale legături sociale.

Indiferent de explicația științifică, primul zâmbet al unui bebeluș rămâne un moment emoționant pentru orice părinte.

Numele regilor sunt alese în funcție de tradițiile monarhice ale fiecărei țări. De obicei, există câteva reguli comune:

1. Numele dinastic: Regii aleg adesea nume purtate de predecesorii lor (ex. Ludovic al XIV-lea, Henric al VIII-lea).

2. Alegerea unui nume nou: Uneori, regii își schimbă numele la încoronare (ex. Papa Francisc, care a fost numit inițial Jorge Mario Bergoglio).

3. Numerotarea: Dacă un nume a fost folosit anterior, noul rege primește un număr pentru a-l distinge (ex. Carol al III-lea).

4. Influența religioasă: În trecut, regii erau numiți după sfinți sau figuri religioase.

5. Alegerea personală: Unii monarhi aleg un nume diferit de cel cu care s-au născut pentru a-și crea o imagine mai potrivită (ex. Regina Victoria, născută Alexandrina).

Astfel, numele regilor sunt parte a identității monarhice și a continuității istorice.

Bebelușii au un reflex numit reflexul de scufundare, care îi ajută să-și țină respirația și să dea din mâini și picioare atunci când sunt în apă. Acest reflex este o moștenire evolutivă și dispare în jurul vârstei de 6 luni.

În plus, bebelușii au un alt reflex numit reflexul de înot, care îi determină să facă mișcări asemănătoare înotului atunci când sunt scufundați ușor în apă.

Deși aceste reflexe pot fi impresionante, acest lucru nu înseamnă că bebelușii știu să înoate în mod conștient. De aceea, cursurile de înot pentru bebeluși sunt mai degrabă exerciții de adaptare la apă, nu lecții de înot propriu-zis.

Studiile sugerează că expunerea timpurie la apă poate reduce teama de înot la vârste mai mari și poate îmbunătăți coordonarea motorie.

Grecii antici au contribuit semnificativ la dezvoltarea matematicii și științei, influențând multe domenii moderne.

1. Pitagora și teorema sa: Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute reguli matematice, folosită în geometrie și inginerie.

2. Euclid – „Părintele geometriei”: Lucrarea sa „Elementele” a rămas manualul principal de geometrie timp de peste 2.000 de ani.

3. Arhimede: A inventat metode pentru calcularea volumelor și a suprafețelor, fiind un pionier al fizicii și matematicii.

4. Hiparh: A pus bazele astronomiei, calculând pozițiile stelelor și durata anului.

5. Medicina greacă: Hipocrate a creat primele metode științifice pentru diagnostic și tratament.

Contribuțiile grecilor sunt fundamentale în educație și cercetare.