Asia: Povești despre regi și împărați legendari

Cireșele sunt fructe mici, cărnoase, ce cresc în perechi, atașate de o tulpină subțire. Acestea aparțin genului Prunus, alături de prune, piersici și caise. Cireșele sunt cunoscute pentru gustul lor dulce sau acrișor, culoarea vibrantă, variind de la roșu aprins la galben pal, și pentru forma lor rotundă sau ușor alungită.

Există două mari categorii de cireșe: cireșele dulci (Prunus avium) și cireșele acrișoare sau vișinele (Prunus cerasus). Cireșele dulci sunt de obicei consumate proaspete sau folosite în deserturi, în timp ce cireșele acrișoare sunt mai des utilizate în gemuri, compoturi și sucuri.

Există o mică insulă in Oceanul Pacific, numită Pingelap, unde aproximativ 10% din populație suferă de achromatopsie (sunt daltonisti). Vad doar nuante de negru / alb / gri.

Această condiție limitează vederea la lumina soarelui, dar susține o viziune mai clară noaptea, care este utilă pentru pescuitul pe timp de noapte.

Mexicul se mândrește cu o moștenire culturală bogată, rezultată din fuziunea tradițiilor indigene cu influențele spaniole. Printre cele mai distinctive obiceiuri se numără:

1. Día de los Muertos (Ziua Morților): Sărbătorită pe 1 și 2 noiembrie, această festivitate onorează memoria celor decedați prin altare decorate cu ofrande, flori de cempasúchil (crăițe) și mâncăruri tradiționale. Contrar aparențelor, este o celebrare plină de culoare și bucurie.

2. Las Posadas: O serie de procesiuni religioase desfășurate în perioada 16-24 decembrie, care reconstituie căutarea unui adăpost de către Fecioara Maria și Sfântul Iosif înainte de nașterea lui Isus. Evenimentul implică cântece, rugăciuni și petreceri comunitare.

3. Mariachi: Gen muzical tradițional interpretat de ansambluri îmbrăcate în costume charro, folosind instrumente precum viori, trompete și chitare. Muzica mariachi este esențială în festivitățile mexicane și a fost recunoscută de UNESCO ca patrimoniu cultural imaterial.

4. Quinceañera: Ceremonie care marchează împlinirea a 15 ani de către o fată, simbolizând tranziția de la copilărie la maturitate. Evenimentul include o slujbă religioasă, urmată de o petrecere fastuoasă cu familie și prieteni.

Aceste tradiții reflectă identitatea complexă a Mexicului și modul în care istoria sa a modelat practicile culturale contemporane.

Deși ambele fac parte din familia Grossulariaceae, agrișele și coacăzele au caracteristici diferite în ceea ce privește aspectul, gustul și modul de utilizare.

Agrișele au fructe mai mari, care pot fi verzi, galbene, roșii sau violete, și un gust dulce-acrișor. De obicei, cresc individual pe ramuri și au o coajă mai groasă. În plus, unele soiuri de agrișe au perișori fini pe suprafața fructului.

Coacăzele, pe de altă parte, sunt mai mici și cresc în ciorchini. Ele pot fi roșii, negre sau albe, având o textură mai moale și un gust mai acru decât agrișele.

În bucătărie, coacăzele sunt adesea folosite pentru sucuri, siropuri și gemuri, în timp ce agrișele sunt mai frecvent utilizate în deserturi, sosuri și consumate ca atare.