Care este originea ananasului și unde este cultivat în prezent?

Care este originea ananasului și unde este cultivat în prezent?
Goki.ro

Ananasul este originar din America de Sud, în special din regiunile tropicale din Brazilia și Paraguay. Indigenii din aceste zone au început să cultive ananasul cu mii de ani în urmă, iar fructul s-a răspândit rapid în Caraibe și America Centrală.

După descoperirea Americilor, exploratorii europeni au adus ananasul în Europa și Asia, unde a devenit un simbol al exotismului și al bogăției.

Astăzi, ananasul este cultivat pe scară largă în țări cu climat tropical și subtropical, precum Costa Rica, Filipine, Thailanda, Brazilia și India. Costa Rica este în prezent cel mai mare exportator de ananas din lume.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

În folclorul multor culturi, cireșele sunt un simbol al frumuseții, tinereții, iubirii și pasiunii. Culoarea lor roșie vibrantă și gustul dulce-acrișor le asociază cu sentimente intense și experiențe senzoriale.

În Japonia, florile de cireș sunt considerate un simbol al frumuseții efemere și al renașterii.

În China, cireșul este un simbol al norocului, fericirii și longevității.

În Europa, cireșele sunt adesea asociate cu dragostea romantică și cu fertilitatea.

Există mai multe tipuri de alune, cele mai comune fiind:

  • Alunele de pădure (Corylus avellana) – mici, rotunde, cu coajă tare, folosite în industria ciocolatei și a produselor de patiserie.
  • Alunele de pământ (Arachis hypogaea) – cresc sub pământ, au o coajă subțire și sunt folosite pentru untul de arahide și gustări.
  • Alunele macadamia (Macadamia integrifolia) – foarte bogate în grăsimi, cu gust untos, apreciate în deserturi.
  • Alunele caju (Anacardium occidentale) – au formă curbată și un gust ușor dulceag, utilizate în bucătăria asiatică.

Fiecare tip de alună are caracteristici nutriționale și utilizări diferite, fiind consumate atât crude, cât și prăjite sau procesate.

Aspectul albicios al limbii poate fi rezultatul unor factori inofensivi, dar și al unor afecțiuni mai grave.

Cauze frecvente ale limbii albicioase:

  • Acumularea de resturi alimentare și bacterii – apare adesea din cauza unei igiene orale precare.
  • Deshidratarea – scăderea producției de salivă favorizează depunerile albicioase.
  • Consumul de lactate – poate lăsa o peliculă albă temporară pe limbă.

Afecțiuni care pot cauza modificări ale limbii:

  • Candidoza orală – o infecție fungică ce determină apariția unor depozite albicioase pe limbă.
  • Leucoplazia – o afecțiune caracterizată prin apariția unor pete albe, uneori precanceroase.
  • Lichenul plan oral – o boală autoimună care provoacă leziuni albicioase pe limbă și mucoase.
  • Scarlatina – provoacă o colorație albă inițială, urmată de o limbă roșie intens (limba zmeurie).

Dacă modificările persistă mai mult de două săptămâni, este recomandată o consultație medicală.

Beethoven savura cate o ceasca de cafea si era extrem de pretentios in ceea ce priveste prepararea sa.

El insista ca fiecare cana pe care o consuma sa fie facuta din exact 60 de boabe.

Carambola (Averrhoa carambola), cunoscută și sub numele de fructul stea, este un fruct exotic originar din regiunile tropicale ale Asiei de Sud-Est, în special din India, Malaezia, Indonezia și Sri Lanka. În prezent, este cultivată și în alte zone calde, precum Brazilia, Thailanda și Filipine.

Arborele carambolei face parte din familia Oxalidaceae și este de dimensiuni mici spre medii. Fructul său are o formă unică, iar atunci când este tăiat transversal, capătă aspectul unei stele cu cinci colțuri. Gustul variază de la dulce la acrișor, în funcție de maturitate.

Clementinele sunt cultivate în principal în regiunile cu climat cald și mediteranean, unde temperaturile sunt blânde și există suficient soare.

Cultivarea clementinelor implică plantarea pomilor tineri în sol fertil și bine drenat, udarea regulată, fertilizarea și protejarea împotriva bolilor și dăunătorilor.

Clementinele sunt de obicei altoite pe portaltoi de portocal amar, pentru a le crește rezistența la boli.

Recoltarea se face manual, când fructele sunt complet coapte și au o culoare portocalie vibrantă.

Dacă îți place să afli lucruri noi, îți recomandăm următoarele: