Ce inseamna organ si de unde provine?

Ce inseamna organ si de unde provine?
Goki.ro
Cuvântul “organ” vine dintr-un cuvânt grecesc vechi, “organon” (via Wikipedia), ceea ce înseamnă “scula” sau “instrument”.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Cel mai bogat rege din istorie este considerat Mansa Musa (c. 1280-1337), împăratul Imperiului Mali. Averea sa este estimată la echivalentul a peste 400 de miliarde de dolari în banii de astăzi, ceea ce îl face cel mai bogat om din toate timpurile.

Mansa Musa a devenit faimos pentru pelerinajul său la Mecca în 1324, când a traversat deșertul Sahara cu o caravană impresionantă formată din mii de soldați, sclavi și cămile încărcate cu aur. Se spune că a donat atât de mult aur în timpul călătoriei sale prin Egipt, încât a provocat o inflație care a afectat economia regiunii timp de ani de zile.

Imperiul Mali, pe care îl conducea, controla rutele comerciale ale aurului și sării din Africa de Vest, ceea ce i-a permis să acumuleze o avere colosală. Sub domnia sa, orașul Timbuktu a devenit un important centru cultural și economic.

Niciun alt monarh din istorie nu a atins nivelul său de bogăție, iar legenda lui continuă să fascineze economiștii și istoricii de astăzi.

Carbonatarea berii, adică prezența dioxidului de carbon (CO₂), afectează textura și senzația pe care berea o oferă în gură.

Berile cu o carbonatare ridicată, cum ar fi Pilsner sau Weissbier, oferă o senzație efervescentă și ușor acidulată, ceea ce le face mai răcoritoare.

În schimb, berile cu o carbonatare scăzută, cum sunt Stout sau Barleywine, au o textură mai catifelată și un corp mai plin.

Carbonatarea poate fi naturală (rezultată în urma fermentației secundare) sau artificială (prin adăugarea de CO₂ în bere înainte de îmbuteliere).

Un nivel optim de carbonatare contribuie la echilibrul gustului și la senzația plăcută în gură, evitând fie o bere prea plată, fie una excesiv de acidulată.

Clementinele sunt fructe versatile, care pot fi utilizate într-o varietate de preparate culinare, atât dulci, cât și sărate.

  • Deserturi: Clementinele sunt delicioase consumate proaspete, dar pot fi folosite și în prăjituri, tarte, salate de fructe, înghețată, sorbet, smoothie-uri și alte deserturi.
  • Gemuri și marmelade: Clementinele pot fi folosite pentru a prepara gemuri și marmelade delicioase, cu o aromă intensă și o textură fină.
  • Sucuri și băuturi: Clementinele pot fi stoarse pentru a obține un suc natural răcoritor, sau pot fi adăugate în cocktailuri, limonade și alte băuturi.
  • Preparate sărate: Clementinele pot fi adăugate în salate, sosuri pentru carne, chutney-uri și alte preparate sărate, pentru a adăuga o notă de dulce-acrișoară.

Coaja de clementină poate fi, de asemenea, utilizată pentru a aromatiza diverse preparate, cum ar fi prăjituri, biscuiți, ceaiuri sau lichioruri.

Agrișele sunt rezistente, dar pot fi afectate de diverse boli și dăunători care reduc producția și calitatea fructelor.

Una dintre cele mai comune boli este mucegaiul pulverulent, care se manifestă printr-un strat albicios pe frunze și fructe. Aceasta poate fi prevenită prin tăieri regulate și o bună circulație a aerului între plante.

Un alt pericol este reprezentat de rugina agrișelor, o boală fungică ce provoacă pete portocalii pe frunze. Aplicarea unor tratamente cu fungicide naturale poate ajuta la prevenirea acestei afecțiuni.

Printre dăunători, cel mai frecvent întâlnit este omida păroasă a agrișului, care poate distruge rapid frunzișul. De asemenea, afidele pot ataca frunzele tinere, deformându-le și împiedicând dezvoltarea normală a plantei.

Monitorizarea regulată a plantelor și utilizarea unor metode ecologice de combatere, precum introducerea insectelor benefice sau utilizarea soluțiilor pe bază de săpun insecticid, pot contribui la menținerea sănătății culturii de agrișe.

Din toate planetele din sistemul nostru solar, Pamantul este cel mai dens, cu o densitate de aproximativ 5.52 grame pe centimetru cub.

Cea de-a 2-a cea mai densă planetă este Mercur cu o densitate de 5.427 grame pe centimetru cub.