Romanii antici credeau că cireșele au fost aduse în Europa de generalul Lucullus

Romanii antici credeau că cireșele au fost aduse în Europa de generalul Lucullus
Goki.ro

Legenda spune că generalul roman Lucullus a adus cireșii în Europa, în jurul anului 74 î.Hr., după victoriile sale militare în Asia Mică, unde a descoperit aceste fructe delicioase.

Deși această poveste este populară, studiile arheologice sugerează că cireșele erau prezente în Europa cu mult înainte de Lucullus.

Cu toate acestea, se pare că Lucullus a contribuit la popularizarea cireșelor în Imperiul Roman, introducând noi soiuri și promovând cultivarea lor.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece.

Acesta este cunoscut sub numele de Efectul Mpemba, și nimeni nu știe de ce se întâmplă.

Depinde de tipul de alună. Alunele de pădure sunt fructe oleaginoase, bogate în uleiuri și lipide sănătoase. Pe de altă parte, alunele de pământ sunt leguminoase, având caracteristici similare cu fasolea sau mazărea, dar cu un conținut ridicat de grăsimi.

Clasificarea se face în funcție de structura plantei și de modul de creștere:

  • Alunele de pădure cresc în arbori și sunt fructe oleaginoase.
  • Alunele de pământ cresc sub pământ și sunt leguminoase.

În alimentație, însă, ambele sunt adesea considerate „nuci” datorită compoziției bogate în grăsimi și proteine.

Peste 25 de milioane de persoane sunt HIV-pozitive in AFrica și peste 17 milioane au murit deja de aceasta boală.

Culoarea ardeiului gras indică nivelul de maturitate și valoarea sa nutritivă.

- Ardeiul verde are un gust mai amar și conține mai puțini nutrienți.

- Ardeiul galben și portocaliu este mai dulce și conține cantități moderate de carotenoizi și vitamina C.

- Ardeiul roșu este cel mai bogat în vitamine și antioxidanți, având de până la două ori mai multă vitamina C decât ardeiul verde.

În concluzie, cu cât ardeiul este mai copt și colorat, cu atât este mai dulce și mai sănătos.

Procesul de maturare joacă un rol esențial în rafinarea gustului berii, eliminarea impurităților și dezvoltarea complexității aromatice.

După fermentația primară, berea este lăsată la maturat pentru a permite drojdiei să finalizeze procesele biochimice și pentru a îmbunătăți claritatea și stabilitatea gustului.

În timpul maturării, compușii volatili care pot produce arome neplăcute se disipă treptat, iar berea capătă un gust mai rotund și echilibrat.

Berele de tip lager necesită o maturare îndelungată la temperaturi scăzute (0-4°C), ceea ce contribuie la un gust curat și neted.

În schimb, unele beri artizanale, precum Barleywine sau Belgian Quad, sunt maturate luni sau chiar ani în butoaie de lemn, unde preiau arome de vanilie, caramel sau condimente din lemnul butoiului.

Dacă îți place să afli lucruri noi, îți recomandăm următoarele: