Goki.ro
Muntele Everest a fost numit dupa un fost general britanic, Sir George
Everest.
Acesta nu a urcat niciodata pe munte si nici nu a fost incantat
ca a fost numit dupa el.
Mai multe curiozități
Descoperă categoriile de informații din care face parte această..
Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment
În Europa medievală, oamenii credeau că diavolul sau spiritele rele puteau pătrunde în corp prin urechi, mai ales în timpul somnului.
Ca protecție, unii obișnuiau să poarte pietre sau amulete lângă urechi sau să doarmă cu capul acoperit. Această frică se reflectă în basmele populare și în tradițiile religioase ale epocii.
Prima cafenea din lume a fost deschisa in 1475 la Constantinopol (Istanbul de azi).
Exista aproximativ 5.000 de soiuri de cartof, inclusiv soiuri comerciale
comune, fiecare avand atribute agricole sau culinare specifice. Ele
apartin a opt sau noua specii.
Cei mai mici dinozauri despre care stim aveau doar 1,3 metri si cantareau mai putin decat un caine chihuahua.
O caisă de mărime medie (aproximativ 30 de grame) conține aproximativ 20 de calorii.
In prima jumatate a secolului XX, Shanghai a fost singurul oras din lume
care a acceptat, fara viza de intrare, evreii care au scapat de
Holocaust.
Frica de mere este cunoscuta sub numele de Malusdomesticaphobia.
Un „superdegustător” este o persoană cu un număr mult mai mare de papile fungiforme, ceea ce îi permite să perceapă gusturile mai intens, în special pe cele amare.
Caracteristici ale superdegustătorilor:
- Hipersensibilitate la gusturile amare, cum ar fi cele din cafea, broccoli sau bere.
- Percepția intensă a sării și dulcelui.
- Preferință pentru alimente mai blânde, evitând mâncărurile foarte condimentate.
Cauze:
- Factori genetici – aproximativ 25% din populație sunt superdegustători.
- Structura limbii – mai multe papile gustative = percepție mai intensă a gustului.
Superdegustătorii au un risc mai scăzut de a consuma alimente nesănătoase, dar pot avea dificultăți în a tolera anumite alimente sănătoase.
Povestea Albă ca Zăpada a fost scrisă de frații Grimm, Jacob și Wilhelm, și publicată pentru prima dată în 1812, în colecția lor de povești populare germane, "Kinder- und Hausmärchen" ("Povești pentru copii și familie").
Frații Grimm au cules povestea din folclorul german, adaptând-o și transcriind-o pentru a fi accesibilă unui public larg. Versiunea lor a poveștii Albă ca Zăpada este cea mai cunoscută și a stat la baza numeroaselor adaptări și interpretări ulterioare.