Tăunul Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Masculii nu iau sânge de la animale.
• Ochii pot avea benzi colorate vizibile în lumină.
• Multe larve vânează alte animale mici în medii umede.
• Durata stadiului adult este numai o parte a vieții insectei.

Caracteristici

Adultul are corp robust, antene relativ scurte și o singură pereche de aripi funcționale, caracteristică muștelor. Ochii ocupă o parte mare a capului.

La multe specii, ochii masculului se ating sau sunt foarte apropiați, iar cei ai femelei sunt separați. Culoarea corpului și desenul aripilor diferă mult între genuri.

Fotografia prezintă Tabanus bromius, nu un model universal pentru toți tăunii. Larvele sunt alungite, fără aripi, și nu seamănă cu adulții pe care îi vedem zburând.

Obiceiuri și comportamente

Tăunii sunt în principal activi ziua și pot zbura energic. Mișcarea, siluetele întunecate, mirosurile și dioxidul de carbon pot contribui la găsirea unei gazde.

Femelele pot reveni după ce au fost îndepărtate, comportament care le face deranjante pentru oameni și animale. Intensitatea activității depinde de specie, temperatură și vreme.

Masculii au alte preocupări, precum găsirea hranei florale și a partenerelor. Observarea unei muște mari pe o floare nu înseamnă că aceasta se pregătește să muște.

Habitat și distribuție geografică

Familia este răspândită în numeroase regiuni ale lumii. Tăunii apar și în România, în locuri deschise, pășuni, la marginea pădurilor și în apropierea apelor.

Multe specii au larve în sol umed, mâl sau alte medii asociate apei. Există diferențe importante între genuri, astfel că nu toate larvele trăiesc scufundate.

Adulții pot ajunge la distanță de locul dezvoltării. Legătura cu zonele umede este totuși importantă pentru înțelegerea ciclului lor de viață.

Dietă și metode de hrănire

Masculii folosesc mai ales nectar și polen. Femelele multor specii iau sânge, o resursă necesară dezvoltării ouălor, și pot utiliza și surse de zahăr.

Aparatul bucal al femelei produce o mică rană din care este preluat sângele. De aceea mușcătura poate fi dureroasă. Nu este o înțepătură cu acul unei viespi.

Larvele de Tabanus consumă alte nevertebrate, precum larve de insecte și viermi. Hrana larvelor diferă în cadrul familiei, așa că meniul adultului nu trebuie atribuit automat tuturor stadiilor.

Reproducere și ciclu de viață

Femelele depun ouă în grupuri, adesea pe vegetație sau alte suprafețe din apropierea locurilor umede. După eclozare, larvele ajung în habitatul unde se dezvoltă.

Stadiul larvar poate dura multe luni și poate include iernarea. Urmează pupa, apoi adultul cu aripi. Metamorfoza schimbă atât forma corpului, cât și modul de viață.

La unele specii ciclul se încheie într-un an, la altele durează mai mult. O perioadă scurtă de zbor nu înseamnă că insecta a trăit numai câteva săptămâni.

Nume și istorie

Tăunul este o denumire comună pentru reprezentanți ai familiei Tabanidae, din ordinul Diptera. Genul Tabanus include multe dintre formele robuste numite astfel.

În engleză, horse flies și deer flies diferențiază grupuri din aceeași familie. Numele asociate cailor sau cerbilor nu înseamnă că aceste insecte folosesc exclusiv acele animale.

În comparație cu alte insecte, diferențele dintre sexe sunt esențiale pentru înțelegerea hrănirii.

Stare de conservare și amenințări

Familia cuprinde multe specii, cu situații diferite. Nu există o singură categorie de conservare potrivită pentru toți tăunii.

În jurul animalelor domestice, mușcăturile repetate pot provoca disconfort și pot afecta comportamentul de hrănire. În natură, tăunii sunt și pradă pentru păsări sau insecte, iar larvele participă la relațiile de hrănire din sol.

Protejarea persoanelor și animalelor trebuie separată de distrugerea habitatelor umede, care adăpostesc numeroase nevertebrate.