A. Einstein la a condus?

Hong Kong are mai multi zgarie-nori decat oricare alt oras din lume.

Marile imperii ale Asiei, precum Imperiul Mongol, Imperiul Chinez și Imperiul Otoman, au lăsat o amprentă culturală profundă asupra continentului. Aceste imperii au contribuit la răspândirea limbilor, religiilor, arhitecturii și tradițiilor în întreaga Asie, modelând identitatea culturală a regiunii. De exemplu, influența Imperiului Chinez se observă în arhitectura tradițională, caligrafie și filozofia din țări precum Japonia, Coreea și Vietnam.

Reginele din trecut aveau un rol variabil, în funcție de epocă și cultură. În multe cazuri, acestea erau responsabile de asigurarea continuității dinastice, având și un rol diplomatic.

1. Soții și mame ale viitorilor regi: Reginele erau adesea căsătorite pentru a consolida alianțe politice și pentru a asigura moștenitori.

2. Regentă în cazul unui moștenitor minor: Dacă regele murea și fiul său era prea tânăr, regina prelua temporar conducerea, așa cum a făcut Caterina de Medici în Franța.

3. Protectoare ale artelor și culturii: Reginele sprijineau adesea artiștii și scriitorii, contribuind la dezvoltarea culturii.

4. Uneori, lideri puternici: Unele regine au fost conducătoare de facto, cum ar fi Elisabeta I a Angliei sau Ecaterina cea Mare a Rusiei.

Chiar dacă în multe cazuri reginele aveau un rol secundar, unele dintre ele au demonstrat o mare influență politică și militară.

Zahărul a fost consumat pentru prima oară în India.

India a fost prima țară din lume care a dezvoltat tehnici de extracție și purificare a zahărului.

Este posibil ca romanii să fi inventat burgerul, numit Isicia Omentata, în urmă cu peste 1.500 de ani, care era făcut cu carne tocată, piper, vin, nuci de pin și un sos bogat pe bază de pește numit garum.

Romanii au introdus, de asemenea, primele restaurante de tip fast-food, numite Thermopolium, care vindeau mâncăruri fierbinți gata de consum.

În Japonia feudală, samuraii obișnuiau să colecteze urechile sau nasurile inamicilor ca dovadă a victoriilor lor. Acestea erau prezentate conducătorilor pentru a primi recompense.

Un exemplu celebru este „Movila Urechilor” (Mimizuka) din Kyoto, unde se spune că au fost îngropate urechile soldaților coreeni uciși în timpul invaziei japoneze din secolul al XVI-lea.

Teoria Pământului plat este o credință antică și eronată, care susține că Pământul este plat, în loc de sferic.

Această idee a fost larg răspândită în culturile antice, dar a fost infirmată de-a lungul timpului de numeroase dovezi științifice, de la observațiile astronimice și calculele matematice, până la fotografiile din spațiu.

În ciuda acestor dovezi, există încă grupuri de oameni care cred în Pământul plat, adesea bazându-se pe interpretări greșite ale unor experimente științifice sau pe teorii ale conspirației.

Societatea Pământului Plat, fondată în 1956, este o organizație care promovează această credință. Deși minoritară, această credință demonstrează cum pot persista idei eronate în ciuda dovezilor științifice, subliniind importanța gândirii critice și a educației științifice.

Între naștere și moarte, corpul uman trece de la 300 de oase la doar 206.

Festivalul cireșelor, sau Hanami, este o tradiție culturală importantă în Japonia, celebrând frumusețea efemeră a florilor de cireș. În timpul Hanami, oamenii se adună în parcuri și grădini pentru a admira florile de cireș, a se bucura de picnicuri și a petrece timp cu familia și prietenii.

Hanami are o istorie lungă, datând din perioada Nara (710-794), când aristocrații se adunau sub cireși înfloriți pentru a compune poezii și a admira peisajul.

Simbolismul florilor de cireș este profund în cultura japoneză, reprezentând frumusețea, puritatea, trecerea timpului și reînnoirea. Hanami este o ocazie de a reflecta asupra vieții și de a aprecia frumusețea naturii.