Carambola poate fi toxică? Cine nu ar trebui să o consume?

În trecut, se considera că nou-născuții nu aveau un sistem nervos suficient de dezvoltat pentru a simți durerea. Din acest motiv, în Evul Mediu și chiar până în secolul XX, unele proceduri medicale – inclusiv operații – erau efectuate fără anestezie.

Abia în anii 80, studiile au demonstrat că bebelușii au o sensibilitate crescută la durere. De fapt, din cauza sistemului lor nervos imatur, durerea poate fi mai intensă decât la adulți, deoarece nu au încă mecanisme eficiente de reglare a acesteia.

Astăzi, medicii folosesc analgezice și anestezie chiar și pentru procedurile minore, iar cercetările continuă să sublinieze importanța alinării durerii la nou-născuți.

Majoritatea oamenilor din întreaga lume au acces la apă potabilă curată, dar este o problemă majoră în zonele mai sărace ale lumii.

Poluarea apelor și apa de calitate scăzută pot duce la bacterii periculoase, boli și viruși cum ar fi E. coli și Cryptosporidium.

Atena antică era centrul cultural și politic al lumii grecești, iar viața zilnică era bine organizată în funcție de statutul social.

1. Bărbații: Cetățenii atenieni participau activ la viața politică și socială. Dimineața, mergeau în agora (piața centrală) pentru a discuta politică, a face afaceri sau a urmări procesele. După-amiaza era rezervată pentru sport sau dezbateri filozofice.

2. Femeile: În Atena, femeile aveau un rol limitat în societate, fiind responsabile pentru gospodărie și educația copiilor. Rareori participau la evenimente publice.

3. Copiii: Băieții primeau educație în filosofie, matematică și sport, în timp ce fetele erau instruite în treburile casnice.

4. Sclavii: Majoritatea gospodăriilor aveau sclavi care se ocupau de muncile grele, iar unii lucrau în mine sau în gospodăriile aristocraților.

5. Distracții: Oamenii asistau la piese de teatru, participau la festivaluri dedicate zeilor și practicau sporturi la gimnazii.

Atena era un oraș vibrant, unde democrația și cultura au influențat întreaga lume occidentală.

Există în Ankara (Turcia) o bibliotecă făcută de gunoierii orașului.

Ea se află la sediul firmei de salubritate și conține peste 6000 de volume pe care le-au recuperat angajații firmei dintre gunoaie.