Codobatura albă Informații interesante și curiozități
Codobatură albă (Motacilla alba) cu material pentru cuib în cioc. NorbertNagel, CC BY-SA 4.0. Decupată și redimensionată.
Codobatura albă este o pasăre mică, cenușie, albă și neagră, care își mișcă aproape fără oprire coada lungă. O vezi alergând pe pajiști, pe malurile apelor, în curți sau pe acoperișuri. Prinde insecte de pe sol sau din zbor, cu salturi scurte și rapide.
Informații rapide
| Nume comun | Codobatură albă |
| Nume științific | Motacilla alba |
| Durata medie de viață | Circa 2 ani în natură; unele exemplare trăiesc mult mai mult |
| Lungime | Aproximativ 16,5–19 cm, inclusiv coada |
| Greutate | Aproximativ 17–25 g |
| Tip de dietă | Insectivor: insecte și alte nevertebrate mici |
| Principalii prădători | Uliul păsărilor, pisicile; ouăle și puii sunt prădați de ciori și coțofene |
| Statut de conservare | Risc scăzut (LC), la nivel global |
| Distribuție geografică | Europa, Asia și nordul Africii; iernează și în Africa |
| Habitat | Maluri de ape, pajiști, sate, orașe și terenuri agricole |
| Familie | Motacillidae |
| Cuib | În cavități: ziduri, stive de lemne, poduri, maluri |
- Dieta / Categorie: Insectivor / Aves
- Pe ce continente se găsește: Europa Asia Africa
Curiozități și fapte fascinante
- Coada se mișcă în sus și în jos chiar și când pasărea stă pe loc.
- Iarna, codobaturile se pot aduna seara câte zeci sau sute în copaci din orașe, unde e mai cald.
- Zborul are forma unor valuri: câteva bătăi din aripi, apoi o scurtă alunecare.
- Pe insulele britanice trăiește o subspecie mai închisă la culoare, numită codobatura neagră-albă.
Caracteristici
Codobatura albă are corpul zvelt, picioare negre, subțiri și o coadă lungă, neagră, cu margini albe. Fața și fruntea sunt albe, iar creștetul, ceafa și baveta de pe gât sunt negre. Spatele este cenușiu.
Masculul are în timpul verii negrul mai curat și mai întins decât femela. Iarna, baveta neagră se micșorează la o bandă îngustă pe piept. Puii sunt cenușii-măslinii, fără desenul clar al adulților.
Obiceiuri și comportamente
Este o pasăre activă ziua, care se hrănește alergând pe sol, cu pași repezi și opriri scurte. Uneori sare după o muscă sau o prinde din zbor, apoi revine pe același loc.
În perioada cuibăritului, perechea își apără teritoriul de alte codobaturi. Afară de această perioadă, păsările se adună ușor în grupuri, mai ales la locurile de înnoptare.
Chemarea este un „țițic” scurt și ascuțit, des auzit când pasărea își ia zborul.
Habitat și distribuție geografică
Specia cuibărește în aproape toată Europa și în mare parte din Asia. Populațiile din nord și din est migrează iarna spre sudul Europei, Africa și sudul Asiei.
În România este o pasăre comună, prezentă mai ales din martie până în octombrie. Unele exemplare rămân și iarna, în zone mai blânde și lângă ape care nu îngheață.
Caută locuri deschise, cu pământ gol sau iarbă scurtă: maluri de râuri, lacuri, ferme și curți. Face parte din păsările din România pe care le vezi des și în localități.
Dietă și metode de hrănire
Hrana principală este formată din insecte: muște, țânțari, gândaci mici, larve și efemeroptere ieșite din apă. Mai prinde păianjeni și melci mici.
La marginea apelor culege insecte de pe pietre și din mâl. Pe pajiști și în parcuri urmărește insectele speriate de oameni sau de animalele care pasc.
Prin numărul mare de insecte consumate, codobatura este unul dintre animalele care se hrănesc cu insecte utile în grădini și în jurul fermelor.
Reproducere și ciclu de viață
Cuibul este construit într-o cavitate: o gaură în zid, un mal, o stivă de lemne, un pod sau chiar o mașină agricolă oprită. Este făcut din fire de iarbă și rădăcini, căptușit cu păr și pene.
Femela depune de obicei 4–6 ouă, pe care le clocește circa două săptămâni. Ambii părinți hrănesc puii, care părăsesc cuibul după aproximativ 12–15 zile.
Într-un an, o pereche poate crește două rânduri de pui.
Nume și istorie
Numele științific Motacilla alba vine din latină. „Alba” înseamnă albă, iar „Motacilla” a fost legat de mișcarea cozii.
În română, „codobatură” descrie chiar gestul care o face ușor de recunoscut: pasărea care „bate din coadă”. În România mai trăiesc codobatura galbenă și codobatura de munte, care au aceeași mișcare a cozii.
Este pasărea națională a Letoniei.
Stare de conservare și amenințări
Codobatura albă are o populație foarte mare și este evaluată global ca specie cu risc scăzut (LC). În multe regiuni s-a adaptat bine la prezența oamenilor.
Folosirea masivă a insecticidelor reduce hrana disponibilă, iar renovarea clădirilor vechi poate elimina locurile de cuibărit. Pisicile lăsate libere prind adulți și pui.
Păstrarea malurilor naturale și a pajiștilor neîngrijite excesiv ajută codobaturile și alte păsări migratoare.
Codobatura albă: întrebări frecvente
- De ce dă codobatura din coadă? Cercetătorii nu au un singur răspuns. Mișcarea poate ajuta la echilibru, la speriarea insectelor sau poate arăta altor păsări că pasărea e atentă.
- Codobatura albă stă în România iarna? Majoritatea pleacă spre sud toamna, dar unele exemplare iernează în zone blânde, lângă ape neînghețate.
- Ce mănâncă codobatura albă? Mai ales insecte și larve, prinse pe sol, la marginea apei sau din zbor.
- Cum deosebești masculul de femelă? Vara, masculul are mai mult negru pe cap și pe spate decât femela, dar diferența nu e mereu clară.
Știați că…? Despre codobaturi albe
- Codobatura albă este pasărea națională a Letoniei.
- Iarna, sute de codobaturi pot înnopta împreună în copacii din orașe.
- O pereche de codobaturi poate crește două rânduri de pui într-un an.
