Gărgăunul Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Spre deosebire de multe viespi, gărgăunul zboară și noaptea și este atras de lumină.
• Gărgăunul european nu atacă de obicei stupii sănătoși, spre deosebire de viespea asiatică invazivă.
• În Germania, gărgăunul este specie protejată.
• Lucrătoarele rod lemn și coajă, din care fac „hârtia” cuibului.

Caracteristici

Gărgăunul are corpul robust, acoperit cu peri fini. Capul este galben cu roșcat, ochii sunt mari și maronii, iar toracele este maro-roșcat. Abdomenul are dungi galbene și maronii, cu pete mici închise la culoare.

Femelele au ac cu venin, iar masculii nu au ac și nu pot înțepa. Regina este mult mai mare decât lucrătoarele.

Obiceiuri și comportamente

Gărgăunii trăiesc în colonii conduse de o regină. Primăvara, regina care a iernat începe singură cuibul, apoi lucrătoarele preiau munca.

Sunt activi ziua, dar și în nopțile calde, și vin uneori la geamurile luminate. Când cineva se apropie de cuib, lucrătoarele îl apără, iar înțepătura este dureroasă. Departe de cuib, gărgăunul de obicei evită oamenii.

Habitat și distribuție geografică

Specia trăiește în aproape toată Europa și în mare parte din Asia. A fost dusă de oameni în estul Americii de Nord în secolul al XIX-lea.

În România este comun în păduri de foioase, livezi și parcuri, de la câmpie până la deal. Își face cuibul în scorburi, poduri de case, cutii de păsări sau ziduri. Face parte din insectele pe care le vezi des vara.

Dietă și metode de hrănire

Adulții se hrănesc cu sevă de copac, fructe coapte și nectar. Pentru larve, lucrătoarele vânează insecte: muște, gândaci, fluturi, uneori albine.

Prin numărul mare de insecte prinse, gărgăunul ajută la controlul dăunătorilor. Este rudă cu viespea obișnuită, dar mai mare și mai liniștit.

Reproducere și ciclu de viață

Regina depune ouă în celulele hexagonale ale cuibului. Larvele sunt hrănite de lucrătoare și se transformă în adulți după câteva săptămâni.

Toamna apar masculi și regine noi, care se împerechează. Masculii și lucrătoarele mor odată cu frigul, iar reginele tinere iernează ascunse în lemn putred sau sub coajă. Cuibul nu este refolosit.

Nume și istorie

Numele științific Vespa crabro vine din latină: „vespa” înseamnă viespe, iar „crabro” era numele roman al gărgăunului.

Numele românesc „gărgăun” este vechi și se folosește și pentru oamenii care „bâzâie” supărați. Gărgăunul este rudă cu albina și cu bondarul, toți din grupul himenopterelor.

Stare de conservare și amenințări

Gărgăunul nu este amenințat la nivel global, dar în unele țări, precum Germania, este protejat de lege. Distrugerea scorburilor din copacii bătrâni îi reduce locurile de cuibărit.

Înțepătura poate fi periculoasă pentru persoanele alergice la venin. Cuiburile din locuri unde nu deranjează pot fi lăsate în pace până toamna, când colonia moare singură.