Ragamuffin Caracteristici, Istorie și Îngrijire

Istorie și origine

Istoria rasei este legată de Ragdoll. În 1994, un grup de crescători din registrul lui Ann Baker, creatoarea rasei Ragdoll, a hotărât să plece din cauza restricțiilor tot mai mari. Pentru că numele „Ragdoll” era marcă înregistrată, au numit pisicile lor Ragamuffin, adică „copil al străzii”, o trimitere la pisicile de stradă din care se trăgea rasa.

Crescătorii au adus gene noi din pisici de casă cu păr lung, alese cu grijă, pentru sănătate și vigoare, păstrând corpul mare și firea foarte liniștită. CFA a înregistrat rasa în 2003 și i-a dat campionat în 2011.

Evoluția rasei

• 1971–1994 – se dezvoltă liniile Cherubim, baza rasei.
• 1994 – crescătorii se despart de registrul Ragdoll și aleg numele Ragamuffin.
• 2003 – înregistrată de CFA.
• 2011 – campionat la CFA.

Pe scurt: pentru cine e potrivită

• Familii cu copii mici. CFA spune că este foarte îngăduitoare.
• Cine vrea o pisică de poală. Stă ore întregi lângă omul ei preferat.
• Apartament. Este liniștită și puțin atletică.
• Cine are timp de periat. Blana semilungă și deasă trebuie periată regulat.

Caracteristici fizice

Are corpul dreptunghiular, cu piept și umeri lați, gât scurt și oase grele; partea din spate este la fel de lată ca umerii. O mică pernă de grăsime pe burtă este normală la rasă. Wikipedia franceză dă până la 9 kg la masculi și 6 kg la femele; ajunge la maturitate pe la 3–4 ani.

Aspect general

Capul este o pană lată, cu fruntea rotunjită, botul scurt și lat și pernuțele mustăților pline. Blana este mai lungă la gât și pe marginile feței, ca un guler.

Puii se nasc de obicei albi și își fac culoarea crescând. Sunt acceptate aproape toate culorile și modelele, cu sau fără alb; pisicile cu model point pot fi înregistrate și crescute, dar nu pot concura la CFA sau GCCF.

Rase înrudite și cum le deosebești

Ragdoll este rasa din care s-a desprins; are mereu model point și ochi albaștri. Ragamuffin are mai multe culori și orice culoare a ochilor.

Comportament și temperament

CFA spune că este cunoscută mai degrabă pentru dulceață decât pentru inteligență, dar pentru că vrea să mulțumească răspunde bine la dorințele stăpânilor. Multe învață să poarte ham și să meargă în lesă, unele aduc jucării. Poate fi jucăușă, dar cel mai fericită este ca pisică de poală, lângă persoana preferată.

Wikipedia franceză o descrie ca foarte docilă, extrem de afectuoasă și calmă; își urmează oamenii prin casă ca să participe la tot.

Socializare

CFA spune că este atât de îngăduitoare încât se descurcă de minune cu copiii mici.

Puiul se obișnuiește cel mai ușor cu oameni noi, zgomote și alte animale în primele luni de viață.

Obiceiuri în casă

Ca toate pisicile, doarme mult: de obicei 12–16 ore pe zi. Este mai activă dimineața devreme și seara, dar se obișnuiește în parte cu programul familiei.

Pisicile își îngroapă instinctiv excrementele, așa că învață repede să folosească litiera. Zgârie suprafețe aspre ca să-și curețe ghearele de stratul vechi, deci are nevoie de un stâlp sau o placă de zgâriat.

Viața în casă și activitate

Nu este foarte atletică, dar îi place joaca. Joaca zilnică o ajută să nu se îngrașe.

Recomandări pentru o viață echilibrată

• Schimbă jucăriile din când în când, ca să nu se plictisească.
• Joacă-te cu ea în reprize scurte, de câteva ori pe zi.
• Dacă iese afară, fă-o într-un spațiu îngrădit sau pe un balcon cu plasă.

Îngrijire și sănătate

Îngrijirea blănii

Blana deasă și mătăsoasă se perie de 2–3 ori pe săptămână, mai ales la guler și pe burtă.

Probleme de sănătate frecvente

Sursele consultate nu descriu boli specifice rasei. Pentru că provine din Ragdoll și, în trecut, au fost acceptate încrucișări cu pisici persane, întreabă de testele pentru cardiomiopatie și boala polichistică renală.

Teste genetice recomandate

Cere rezultatele părinților pentru cardiomiopatie (ecografia inimii) și pentru boala polichistică renală.

Este hipoalergenică?

Alergia la pisici este produsă mai ales de proteina Fel d 1, din salivă și din glandele pielii; ea provoacă alergia la 90% dintre oamenii alergici la pisici. Puii, femelele și masculii sterilizați produc mai puțină, dar destulă cât să declanșeze simptome. Nicio rasă nu este complet hipoalergenică.

Alte aspecte de îngrijire

• Controale la veterinar o dată pe an.
• Vaccinuri și deparazitare după schema stabilită de veterinar.
• Unghiile se taie dacă nu se tocesc singure.
• Curăță-i dinții sau dă-i hrană care ajută la curățarea lor.

Dietă și nutriție

Pisica este carnivoră: are nevoie de proteine animale. Spre deosebire de câine, trebuie să primească din hrană vitamina A, acidul arahidonic și taurina. Apa este foarte importantă, pentru că pisicile beau de obicei puțin; mai multe boluri cu apă prin casă o încurajează să bea.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Tabelul arată o estimare de pornire, calculată cu formula din Merck Veterinary Manual pentru o pisică adultă sănătoasă. Ultima coloană arată cât înseamnă asta în hrană uscată cu 3.500–4.000 kcal pe kilogram. Dacă îi dai și hrană umedă, scazi din porția uscată.

• Ajustează porția după greutate: pisica sterilizată se îngrașă ușor.
• Cântărește-o lunar; coastele trebuie să se simtă ușor sub degete.
• Puii au nevoie de mai multe calorii: Merck recomandă de 2,5 ori necesarul de repaus.

Alimente și substanțe periculoase

Unele lucruri obișnuite în casă sunt periculoase pentru pisici:

• Crinii (și crinii de zi): pot distruge rinichii pisicii. Este periculos chiar și polenul sau apa din vază.
• Paracetamolul: este extrem de toxic pentru pisici, care nu au enzima ce îl descompune. Nu-i da medicamente pentru oameni.
• Pipetele și zgărzile antipurici pentru câini cu permetrină: concentrația pentru câini este periculoasă pentru pisici.
• Alimente: ciocolata, cafeaua, alcoolul, ceapa, usturoiul, strugurii și stafidele.

Reproducere și dezvoltare

Maturitatea

Femelele ajung la maturitate sexuală, de obicei, la 5–10 luni, iar masculii la 5–7 luni. Vârsta variază de la o rasă la alta.

Împerecherea și gestația

Gestația la pisici durează 64–67 de zile, în medie 65. Prima fătare are de obicei mai puțini pui decât următoarele. Pentru reproducere se folosesc doar pisici sănătoase, cu aspectul cerut de standard.

Grupa de sânge

Pisicile au grupele de sânge A, B sau AB. Grupa A este cea mai răspândită: într-un studiu din Anglia, 87,1% dintre pisicile fără rasă și 54,6% dintre pisicile de rasă aveau grupa A. Contează la împerechere: dacă mama are grupa B și puii au grupa A, anticorpii din primul ei lapte (colostru) le pot distruge globulele roșii. Boala se numește izoeritroliză neonatală. De aceea crescătorii testează grupa de sânge a ambilor părinți.

Pentru această rasă nu am găsit date publicate despre cât de des apare grupa B; testul se face oricum înainte de împerechere.

Îngrijirea puilor

Puii sunt înțărcați la 6–7 săptămâni. Sunt pregătiți să plece în noua casă pe la 12 săptămâni, când se pot despărți de mamă.

Sterilizarea

Sterilizarea se făcea de obicei la 6–9 luni, dar tot mai des se face înainte de pubertate, pe la 3–6 luni. Previne puii nedoriți, marcarea teritoriului cu urină la masculi și „chemările” zgomotoase ale femelelor. Un studiu din 2024 a arătat că pisicile sterilizate trăiesc în medie cu un an mai mult. După operație, metabolismul încetinește și pofta de mâncare crește, așa că porția trebuie micșorată.

Cum alegi un pui

• Cere pedigreeul de la o asociație felină recunoscută (de exemplu, CFA sau GCCF).
• Puiul pleacă de la mamă pe la 12 săptămâni.
• Uită-te la mamă și la locul în care cresc puii: curat, cu puii obișnuiți cu oameni.
• Întreabă de vaccinuri, deparazitare și de grupa de sânge a părinților.

Curiozități și fapte interesante

• „Copil al străzii”. Numele amintește de pisicile de stradă din care se trage rasa.
• Era să se numească Liebling. Primul nume propus a fost „Liebling”; Curt Gehm a propus „Ragamuffin”.
• Pui albi. Puii se nasc de obicei albi și își fac culoarea crescând.
• Crește până la 4 ani. Ajunge la maturitate pe la 3–4 ani.