Somonul Informații interesante și curiozități
Mascul de somon de Atlantic, cu maxilar curbat în perioada reproducerii. E. Peter Steenstra / USFWS / Wikimedia Commons, CC BY 2.0. Redimensionată.
Somonul de Atlantic (Salmo salar) se naște în apă dulce, crește în mare și revine de obicei în râul natal pentru reproducere. Mirosul apei îl ajută să recunoască drumul. Face parte din familia Salmonidae, alături de păstrăv. Numele „somon” desemnează și alte specii, mai ales din Pacific; aici urmărim somonul de Atlantic.
Informații rapide
| Nume comun | Somon de Atlantic |
| Nume științific | Salmo salar |
| Durata de viață | Frecvent 4–6 ani, cu variații între populații și cicluri de viață |
| Lungime | Aproximativ 71–76 cm, media adulților cu două ierni marine din prezentarea NOAA |
| Greutate | Aproximativ 3,6–5,4 kg pentru aceeași categorie; exemplarele mari depășesc aceste valori |
| Tip de dietă | Carnivor: nevertebrate și pești |
| Principalii prădători | Pești răpitori, păsări piscivore și mamifere marine, în funcție de etapă |
| Statut de conservare | NT — aproape amenințat, global |
| Distribuție geografică | Atlanticul de Nord și râurile conectate; există și populații de lac |
| Habitat | Râuri reci, estuare și ape marine |
| Familie | Salmonidae |
| Reproducere | Toamna și iarna, în cuiburi săpate în pietriș |
- Dieta / Categorie: Carnivor / Actinopterygii
- Pe ce continente se găsește: Europa America de Nord și nord-vestul Asiei
Curiozități și fapte fascinante
- Își memorează râul prin miros. În perioada plecării spre mare, puietul învață semnătura chimică a apei.
- Corpul se pregătește pentru sare. Înaintea migrației, branhiile și alte organe își schimbă funcționarea.
- Unii adulți se reproduc din nou. Somonii de Atlantic care supraviețuiesc pot reveni la o altă depunere de icre.
- Există și populații de lac. Acestea folosesc afluenții pentru reproducere și își petrec creșterea în lac.
Recorduri și superlative
Migrațiile somonului de Atlantic pot acoperi mii de kilometri. Somonii din râurile irlandeze ajung la zone de hrănire din Marea Norvegiei și din apropierea Groenlandei. Drumul leagă habitate foarte diferite.
Pentru adulții care au petrecut două ierni în mare, NOAA indică medii de aproximativ 71–76 cm și 3,6–5,4 kg. Valorile provin din prezentarea populațiilor nord-americane. Timpul petrecut în mare influențează mult mărimea la întoarcere.
Caracteristici
Somonul are corp alungit, potrivit pentru înot susținut. În mare este argintiu, cu spatele mai închis și pete întunecate. Aproape de reproducere, culoarea poate deveni brun-roșcată.
Masculii pot dezvolta o curbură evidentă a maxilarului inferior. Această structură, numită kype, apare în contextul reproducerii. Puietul are benzi și pete care îl ajută să se confunde cu fundul râului.
| Etapă | Aspect caracteristic |
|---|---|
| Puiet în râu | Pete și benzi pe flancuri. |
| Puiet pregătit de mare | Culoare argintie mai evidentă. |
| Adult marin | Corp argintiu, cu spate întunecat. |
| Mascul la reproducere | Culoare schimbată și maxilar inferior curbat. |
Obiceiuri și comportamente
Somonul este un pește anadrom: trece din apa dulce în mare și revine în râuri pentru reproducere. Face parte dintre animalele migratoare care folosesc habitate diferite pe parcursul vieții.
Mirosul este important pentru recunoașterea râului natal. Debitul și temperatura apei influențează momentul urcării. Uneori, adulții așteaptă în estuar sau în bazine mai adânci până când condițiile permit continuarea.
Pe drumul spre locurile de reproducere, adulții folosesc rezervele de energie acumulate în mare. Obstacolele și așteptările lungi consumă o parte din aceste rezerve.
Habitat și distribuție geografică
Arealul cuprinde Atlanticul de Nord și râuri de pe coastele Europei și Americii de Nord. Populații există și în bazine nordice care ajung spre vestul Siberiei. Specia folosește atât ape dulci, cât și mediul marin.
Pentru reproducere are nevoie de pietriș prin care circulă apă bine oxigenată. Puietul folosește râuri cu temperaturi scăzute și adăposturi. În mare, adulții caută zone bogate în hrană.
Populațiile izolate în lacuri au un ciclu adaptat acestor habitate. Ele se reproduc în râuri sau afluenți și folosesc lacul pentru o parte importantă a creșterii.
Dietă și metode de hrănire
În râu, puietul mănâncă mai ales nevertebrate acvatice, inclusiv larve de insecte. Adulții din mare consumă pești și crustacee. Dieta se schimbă odată cu mărimea și zona de hrănire.
Hrana marină permite o creștere rapidă și acumularea rezervelor necesare migrației. După intrarea în râu pentru reproducere, adulții încetează de regulă să se hrănească. Energia acumulată susține înotul, maturizarea și depunerea icrelor.
Reproducere și ciclu de viață
Reproducerea are loc în sezonul rece, de obicei toamna și iarna. Femela sapă cu coada o adâncitură în pietriș. Icrele sunt fecundate în apă, apoi acoperite cu pietriș.
| Etapă | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Icră | Embrionul se dezvoltă între pietre, în apă oxigenată. |
| Larvă | Folosește sacul vitelin, rezerva de hrană cu care eclozează. |
| Puiet de râu | Se hrănește singur și crește în apă dulce. |
| Smolt | Puiet argintiu pregătit pentru trecerea în mare. |
| Adult | Crește în mare și revine la reproducere. |
Durata fiecărei etape diferă între populații. După reproducere, mulți adulți mor, iar o parte supraviețuiesc și pot repeta ciclul.
Nume și istorie
Numele științific Salmo salar a fost stabilit de Linnaeus în 1758. USFWS explică numele salar prin ideea de „săritor”, asociată salturilor făcute în cursul migrației.
Somonul de Atlantic aparține genului Salmo. Somonii roz, roșii, coho și chinook din Pacific aparțin genului Oncorhynchus. Înrudirea lor explică asemănările, însă ciclurile și dimensiunile trebuie prezentate pentru fiecare specie.
Stare de conservare și amenințări
Evaluarea globală IUCN publicată în 2023 încadrează specia la NT — aproape amenințat. Situația diferă între râuri și regiuni; unele populații au un risc mult mai mare.
Barajele și alte obstacole pot bloca accesul la locurile de reproducere. Sedimentele fine pot acoperi pietrișul și reduce circulația apei în jurul icrelor. Încălzirea apelor și schimbările hranei marine afectează alte etape ale vieții.
Conservarea urmărește refacerea legăturilor dintre râu și mare, calitatea apei și protejarea habitatelor pentru puiet. Un traseu deschis are valoare atunci când și locurile de reproducere rămân potrivite.
Somonul: întrebări frecvente
- Somonul de Atlantic trăiește și în apă dulce, și în apă sărată? Da. Majoritatea populațiilor folosesc râurile la începutul vieții și pentru reproducere, iar marea pentru creștere.
- Cum recunoaște râul natal? Mirosul apei, memorat în etapa plecării spre mare, ajută adulții să recunoască râul.
- Ce este un smolt? Este puietul care devine argintiu și trece prin schimbări ale corpului înaintea vieții în mare.
- Toți somonii de Atlantic mor după reproducere? O parte supraviețuiesc și se pot reproduce din nou.
- De ce are masculul maxilarul curbat? Curbura se dezvoltă în perioada reproducerii și este asociată confruntărilor dintre masculi.
- Există somoni de Atlantic care rămân în lacuri? Da. Populațiile de lac folosesc afluenții pentru reproducere, fără o migrație marină.
Știați că…? Despre somoni
- Somonul de Atlantic poate recunoaște râul natal prin miros.
- Femela sapă un cuib în pietriș pentru icre.
- Unii adulți supraviețuiesc și se reproduc din nou.
.jpg){kind=link}