Cel mai central continent?

În Roma Antică, sărutul nu era doar un gest romantic, ci și un mijloc de recunoaștere socială și juridică.

Romanii foloseau sărutul pentru a verifica dacă cineva consumase băuturi alcoolice. Soțiile romane erau adesea sărutate de soții lor la întoarcerea acasă pentru a verifica dacă au băut vin, ceea ce era considerat inacceptabil pentru femei.

În plus, în anumite contexte, sărutul era utilizat ca un mod de sigilare a acordurilor și contractelor, asemănător unei semnături în zilele noastre.

Socul face parte din genul Sambucus, care include mai multe specii, însă nu toate sunt sigure pentru consum.

Specii comestibile:

• Sambucus nigra – Cea mai cunoscută specie, întâlnită în Europa și America de Nord. Fructele sale sunt utilizate pentru siropuri, ceaiuri și preparate culinare.
• Sambucus canadensis – Crește în America de Nord și este similară cu Sambucus nigra, având fructe comestibile.

Specii toxice sau periculoase:

• Sambucus ebulus (socul-pitic) – Fructele și frunzele sale sunt toxice și nu trebuie consumate.
• Sambucus racemosa – Se găsește în zonele montane și are fructe roșii care pot fi toxice.

În general, agrișele sunt sigure pentru consum, însă există câteva aspecte care trebuie luate în considerare.

1. Fructele necoapte: Agrișele necoapte conțin o cantitate mai mare de acizi organici, care pot cauza iritații gastrice la persoanele sensibile.

2. Consum excesiv: O cantitate mare de agrișe consumată într-un timp scurt poate duce la probleme digestive, cum ar fi balonarea sau diareea.

3. Contaminarea cu pesticide: Fructele din culturi comerciale pot conține reziduuri de pesticide, de aceea este recomandat să fie spălate bine înainte de consum.

4. Alergii rare: Persoanele sensibile la fructele de pădure ar trebui să testeze consumul de agrișe în cantități mici pentru a evita reacțiile alergice.

Dacă sunt consumate în mod responsabil, agrișele nu prezintă riscuri pentru sănătate.

Cel mai rapid dinozaur a fost Ornithomimus.

Putea alerga cu o viteza de aproximativ 70 km/ora.

Frédéric Auguste Bartholdi, cel care a creat Statuia Libertății, a proiectat și Fontaine Bartholdi, care poate fi găsită în Place des Terreaux din Lyon.

Fântâna "înfățișează" Franța ca o femeie așezată pe un car care controlează cele patru mari râuri ale Franței.

Berea este compusă din patru ingrediente de bază: apă, malț, hamei și drojdie.

Apă constituie aproximativ 90-95% din bere și mineralele sale pot afecta gustul final.

Malțul, obținut prin germinarea și prăjirea cerealelor (de obicei orz), furnizează zaharurile necesare fermentației și contribuie la culoare și arome, de la dulceag la caramelizat.

Hameiul adaugă amăreală și arome variate, de la citrice la pin, echilibrând dulceața malțului.

Drojdiile sunt responsabile de fermentație, transformând zaharurile în alcool și dioxid de carbon, și influențează profilul aromatic, producând esteri și fenoli ce pot da note fructate sau condimentate.

De exemplu, o bere Weissbier germană are arome de banană și cuișoare datorită drojdiei specifice folosite.

Oamenii nu pot digera iarba.

În ciuda faptului că fanaticii de sănătate susțin că grâul verde ajuta la digestie, oamenii ar avea de fapt nevoie de mai multe stomacuri pentru a-l digera, ca și vacile.