Cel mai mare munte de pe Luna?

Grecii au multe superstiții transmise din generație în generație, iar unele dintre ele pot părea ciudate pentru străini:

1. Deochiul („Mati”): Grecii cred că o privire invidioasă poate aduce ghinion sau rău. Pentru protecție, mulți poartă amulete albastre în formă de ochi.

2. Să nu urezi „La mulți ani!” înainte de ziua de naștere: Se consideră ghinion să felicite pe cineva înainte de ziua sa de naștere.

3. Să nu fluieri în casă: Se spune că fluieratul atrage spiritele rele și sărăcia.

4. Să nu încrucișezi cuțite sau furculițe: Grecii cred că acest gest aduce certuri și conflicte în familie.

5. Vineri 13 vs. Marți 13: În Grecia, marțea, nu vinerea, este considerată ziua cu cel mai mare ghinion.

Aceste superstiții fac parte din cultura grecească și sunt luate în serios de mulți localnici.

Superstițiile și credințele populare despre natură sunt adânc înrădăcinate în culturile asiatice, reflectând o legătură strânsă între om și mediul înconjurător. Iată câteva exemple:

• Feng Shui: O practică chineză veche care urmărește armonizarea energiei (Qi) în spațiul locativ, prin amplasarea strategică a mobilierului și a obiectelor decorative.
• Spiritele naturii: Multe culturi asiatice cred în existența spiritelor naturii, care pot influența evenimentele din viața oamenilor. Aceste spirite sunt venerate și respectate prin ritualuri și ofrande.
• Animale sacre: Anumite animale, precum elefantul, tigrul și vaca, sunt considerate sacre în unele culturi asiatice, simbolizând puterea, prosperitatea și fertilitatea.
• Plante cu proprietăți magice: Plantele sunt adesea folosite în medicina tradițională asiatică și în ritualuri spirituale, fiind considerate a avea proprietăți magice și vindecătoare.

Aceste superstiții și credințe populare despre natură reflectă o viziune holistică asupra lumii, în care omul este integrat în mediul natural și supus forțelor cosmice.

Unul dintre cei mai excentrici regi din istorie a fost Ludovic al II-lea al Bavariei (1845-1886), cunoscut și ca „Regele Nebun”. Acesta a construit castele de poveste, precum Neuschwanstein, și s-a retras din viața publică, preferând să trăiască într-o lume de fantezie.

Un alt exemplu este Caligula (12-41 d.Hr.), împărat roman cunoscut pentru excesele sale, inclusiv încercarea de a-și face calul senator.

Henric al VIII-lea al Angliei (1491-1547) a fost, de asemenea, excentric, căsătorindu-se de șase ori și schimbând religia țării pentru a obține divorț.

Regele Zog I al Albaniei (1895-1961) este cunoscut pentru obiceiul său de a fuma 200 de țigări pe zi și pentru faptul că purta întotdeauna un pistol.

Excentricitatea acestor regi i-a transformat în personaje legendare, dar a creat și numeroase controverse în timpul domniei lor.

Crusta Pământului constă din 32% fier, 30% oxigen, 15% siliciu, 14% magneziu, 3% sulf, 2% nichel - care totalizează 96%. Celelalte 4% sunt alcătuite din urme de calciu, aluminiu și alte elemente diverse.

Crusta este alcătuita din plăci diferite care plutesc permanent pe mantaua Pământului (se deplasează la aceeași viteză cu creșterea unghiilor unei persoane).

Limba oficială a țării este bulgara.

Este cea mai veche limbă slavă scrisă și este scrisă în alfabetul chirilic.

Un măr are, în medie, 5 semințe. Numărul exact poate varia de la 2 la 10, în funcție de soiul și dimensiunea fructului.

Merele mai mici pot avea doar 2-3 semințe, în timp ce cele mai mari pot conține 8-10 semințe. De asemenea, unele soiuri cultivate special pentru a avea mai puține semințe pot conține doar 1-2 semințe pe fruct.

Semințele de măr se găsesc în centrul fructului, în compartimente numite loji seminale. Fiecare lojă conține de obicei 1-2 semințe.