Cum a ajuns porumbul o cultură alimentară globală?

Cum a ajuns porumbul o cultură alimentară globală?
Goki.ro
Porumbul a devenit o cultură alimentară globală datorită adaptabilității sale la diferite condiții climatice și soluri, precum și datorită valorii sale nutritive. A fost introdus și cultivat cu succes în diverse regiuni ale lumii, devenind o parte importantă a dietelor umane și ale animalelor.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Marile imperii ale Asiei, precum Imperiul Mongol, Imperiul Chinez și Imperiul Otoman, au lăsat o amprentă culturală profundă asupra continentului. Aceste imperii au contribuit la răspândirea limbilor, religiilor, arhitecturii și tradițiilor în întreaga Asie, modelând identitatea culturală a regiunii. De exemplu, influența Imperiului Chinez se observă în arhitectura tradițională, caligrafie și filozofia din țări precum Japonia, Coreea și Vietnam.

De-a lungul secolelor, Oceanul Pacific a fost sursa multor mituri și legende, transmise de culturile indigene din întreaga regiune.

În mitologia polineziană, zeul Tangaroa este considerat protectorul mărilor și al creaturilor marine. Polinezienii credeau că oceanul este viu și trebuie respectat pentru a asigura călătorii sigure și pescuit abundent.

Insula Paștelui este faimoasă pentru statuile Moai, iar legenda spune că acestea au fost ridicate de strămoșii Rapa Nui pentru a proteja insula de spirite rele.

În cultura japoneză, Pacificul este asociat cu dragonii marini și tsunami-urile devastatoare, considerate pedepse ale zeilor. De asemenea, legendele despre insule pierdute, precum Hawaiki (paradisul polinezian) și Lemuria (un continent legendar), au alimentat imaginația exploratorilor și cercetătorilor.

În multe culturi antice, inclusiv în Grecia Antică, Egipt și Roma, castravetele era considerat un simbol al fertilității, datorită formei sale falice și a numărului mare de semințe pe care le conține. Era asociat cu zeitățile fertilității și era adesea folosit în ritualuri și ofrande menite să asigure recolte bogate și nașteri sănătoase.

În Roma Antică, de exemplu, castravetele era dedicat zeiței Pomona, protectoarea livezilor și a fructelor. În Egiptul Antic, castraveții erau incluși în ofrandele funerare, simbolizând speranța renașterii și a vieții de apoi. Această asociere a castravetelui cu fertilitatea și abundența reflectă importanța agriculturii și a procreării în aceste societăți antice.

Aproximativ 700 de milioane de oameni din 43 de țări suferă astăzi din cauza deficitului de apă.

Până în 2025, 1,8 miliarde de oameni vor trăi în țări sau regiuni cu deficit absolut de apă, iar două treimi din populația lumii ar putea trăi în condiții dificile din punct de vedere al accesului la apă.

Dacă îți place să afli lucruri noi, îți recomandăm următoarele: