Daca nu ar mai lumina Soarele

Agrișele pot fi conservate în mai multe moduri pentru a păstra prospețimea și nutrienții pentru o perioadă mai lungă.

1. Refrigerarea: Agrișele proaspete se păstrează cel mai bine în frigider, într-un recipient aerisit, timp de 7-10 zile. Este important să nu fie spălate înainte de depozitare, pentru a preveni mucegăirea.

2. Congelarea: Este cea mai eficientă metodă de conservare. Fructele se spală, se usucă și se pun într-un singur strat pe o tavă, apoi se congelează. După înghețare, pot fi transferate în pungi resigilabile și păstrate până la 12 luni.

3. Deshidratarea: Agrișele pot fi uscate într-un deshidrator sau la temperatură scăzută în cuptor. Fructele uscate sunt ideale pentru consum ca gustare sau pentru prepararea ceaiurilor.

4. Gemuri și compoturi: Agrișele sunt bogate în pectină, ceea ce le face ideale pentru prepararea gemurilor, jeleurilor și compoturilor.

Alegerea metodei de conservare depinde de modul în care doriți să folosiți agrișele pe termen lung.

Pentru a păstra prospețimea cireșelor cât mai mult timp, este important să le depozitați corect.

• Frigider: Cireșele proaspete se păstrează cel mai bine în frigider, la o temperatură de 0-4 grade Celsius.
• Recipient etanș: Depozitați cireșele într-un recipient etanș sau într-o pungă de plastic perforată, pentru a preveni deshidratarea.
• Nu spălați înainte de depozitare: Spălați cireșele doar înainte de consum, deoarece umezeala poate accelera procesul de degradare.
• Consumați în câteva zile: Cireșele proaspete se păstrează în frigider timp de 3-5 zile, în funcție de soi și de gradul de coacere.

Dacă aveți o cantitate mai mare de cireșe, le puteți congela pentru a le păstra pe o perioadă mai lungă.

Pe 23 mai 2019, in cadrul unei expeditii comerciale internationale, Otilia Ciotău, a devenit prima romanca care a atins varful Everest.

Ascensiunea a avut loc prin partea de nord, din Tibet si a avut nevoie de oxigen suplimentar si suport sherpa.

În Grecia Antică, castravetele nu era doar un aliment, ci și un simbol al fertilității și prosperității. Datorită formei sale falice și a numărului mare de semințe, era adesea asociat cu zeitățile fertilității, precum Hera (zeița căsătoriei și a nașterii) și Afrodita (zeița iubirii și a frumuseții).

Castraveții erau oferiți ca daruri în templele dedicate acestor zeițe, în speranța obținerii binecuvântării lor pentru a avea copii sănătoși și recolte bogate. Această practică reflectă importanța agriculturii și a familiei în societatea greacă antică. Castravetele era o parte integrantă a ritualurilor religioase și a vieții cotidiene.

Există dovezi arheologice și mențiuni în textele antice care susțin această utilizare ritualică a castravetelui.

De-a lungul istoriei, unii regi au devenit eroi naționali datorită contribuțiilor lor în lupte, reforme sau apărarea țării. Printre cei mai faimoși se numără:

1. Ștefan cel Mare (România): A fost un apărător al creștinătății, luptând împotriva otomanilor și păstrând independența Moldovei.

2. Richard Inimă de Leu (Anglia): Celebru pentru participarea la Cruciade, fiind un simbol al cavalerismului.

3. Gustav al II-lea Adolf (Suedia): A modernizat armata suedeză și a transformat Suedia într-o mare putere europeană.

4. Jan III Sobieski (Polonia): A condus victoria polonezilor împotriva otomanilor în Bătălia de la Viena (1683).

5. George Washington (SUA): Deși nu a fost rege, a fost primul președinte și conducătorul Războiului de Independență al SUA.

Aceste figuri sunt venerate în țările lor pentru contribuțiile lor decisive în momente cruciale ale istoriei.