Fluturele cap-de-mort Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Desenul ca un craniu de pe spate l-a făcut timp de secole un simbol al morții în superstiții.
• Fluturele chițăie împingând aer prin trompă, ca un mic fluier.
• Poate intra în stupi fără să fie atacat, imitând mirosul albinelor, și bea miere.
• Omida poate atinge lungimea unei palme și are trei forme de culoare: verde, galbenă și maro.

Caracteristici

Fluturele cap-de-mort este unul dintre cei mai mari fluturi din Europa. Aripile din față sunt maro-închis, pătate, iar cele din spate sunt galbene cu benzi negre. Abdomenul are dungi galbene și negre și o linie albastră.

Pe torace are un desen gălbui cu două pete negre, care seamănă cu un craniu. Trompa este scurtă și groasă, potrivită pentru înțepat faguri de miere, nu pentru flori adânci.

Obiceiuri și comportamente

Este un fluture de noapte și un zburător puternic. Vara, mulți fluturi pornesc din Africa și sudul Europei spre nord și pot străbate sute de kilometri.

Când este deranjat, scoate un chițăit ascuțit, împingând aer prin trompă. Uneori intră noaptea în stupi; mirosul lui seamănă cu cel al albinelor, ceea ce îl ajută să nu fie atacat imediat.

Habitat și distribuție geografică

Specia trăiește în Africa, Orientul Mijlociu și sudul Europei. Vara migrează spre nord, până în Marea Britanie și Scandinavia.

În România apare ca migrator, mai ales vara și toamna, iar omizile se găsesc uneori în culturile de cartof. Face parte din insectele din România, alături de fluturele-colibri, un sfinx mai mic.

Dietă și metode de hrănire

Omizile mănâncă frunze de cartof, roșie, vânătă, iasomie și alte plante. Sunt mari și mănâncă mult, dar rareori produc pagube importante.

Adulții beau sevă, sucul fructelor foarte coapte și, mai ales, miere furată din stupi. Spre deosebire de mulți alți sfinși, nu se hrănesc cu nectar din flori adânci.

Reproducere și ciclu de viață

Femela depune ouăle câte unul pe frunzele plantelor gazdă. Omida crește repede și ajunge foarte mare, cu un „corn” curbat la capătul corpului.

Pentru transformare, omida sapă în pământ până la 20–25 cm și își face o cameră, unde devine pupă. În regiunile reci, multe pupe nu supraviețuiesc iernii.

Nume și istorie

Numele științific Acherontia atropos vine din mitologia greacă: Acheron era un râu al lumii morților, iar Atropos, una dintre ursitoare, cea care tăia firul vieții.

Din cauza desenului ca un craniu, fluturele apărea în superstiții ca semn rău. A devenit faimos și prin filmul „Tăcerea mieilor”, pe al cărui afiș apare un fluture cap-de-mort.

Stare de conservare și amenințări

Specia nu este amenințată și este răspândită în arealul ei. Numărul fluturilor care ajung în Europa variază mult de la un an la altul, după vreme.

Pesticidele folosite în culturile de cartof le pot afecta omizile. Este o rudă mare a altor fluturi și molii.