A. Einstein la scoala

Cel mai inalt mancator de plante a fost Brachiosaurus (Giraffatitan brancai).

Capul sau ajungea la pana la 12 m de la pamant.

Da, fructele de soc pot interacționa cu anumite medicamente și pot potența sau reduce efectele acestora.

Interacțiuni posibile:

• Diuretice – Socul are efect diuretic și poate crește riscul de deshidratare.
• Medicamente pentru diabet – Poate scădea glicemia, amplificând efectul medicamentelor antidiabetice.
• Medicamente pentru tensiune – Socul poate reduce tensiunea arterială, având un efect adițional.
• Imunosupresoare – Deoarece stimulează sistemul imunitar, socul poate reduce eficacitatea tratamentelor pentru boli autoimune.

Persoanele care iau medicamente ar trebui să consulte un medic înainte de a consuma produse pe bază de soc.

Mâncarea națională din Ungaria este gulyas (gulaș).

Făcut din ardei, morcovi, roșii, cartofi, ceapă, carne de vită tăiată și ardei, gulașul tradițional seamana cu o supă groasă sau o tocană.

Crearea unui cont de Facebook este un proces simplu și gratuit. Urmează acești pași:

• Accesează site-ul www.facebook.com sau descarcă aplicația Facebook.
• Introdu numele, adresa de e-mail sau numărul de telefon, o parolă, data nașterii și genul.
• Apasă pe „Creează cont” și confirmă adresa de e-mail sau numărul de telefon.

Cerințele minime pentru crearea unui cont sunt:

• Vârsta minimă: 13 ani (sau mai mult, în funcție de legislația locală).
• O adresă de e-mail sau un număr de telefon valid pentru verificare.
• O parolă sigură pentru protecția contului.

Ardeiul gras este o sursă excelentă de vitamina C, conținând chiar mai multă decât citricele. Aceasta contribuie la întărirea sistemului imunitar și la sănătatea pielii.

Conține și o cantitate semnificativă de vitamina A, esențială pentru sănătatea ochilor, și antioxidanți precum luteina și betacarotenul, care ajută la prevenirea bolilor cronice.

Fiind bogat în fibre, ardeiul gras susține digestia și poate ajuta la menținerea unui sistem digestiv sănătos.

Unul dintre cei mai excentrici regi din istorie a fost Ludovic al II-lea al Bavariei (1845-1886), cunoscut și ca „Regele Nebun”. Acesta a construit castele de poveste, precum Neuschwanstein, și s-a retras din viața publică, preferând să trăiască într-o lume de fantezie.

Un alt exemplu este Caligula (12-41 d.Hr.), împărat roman cunoscut pentru excesele sale, inclusiv încercarea de a-și face calul senator.

Henric al VIII-lea al Angliei (1491-1547) a fost, de asemenea, excentric, căsătorindu-se de șase ori și schimbând religia țării pentru a obține divorț.

Regele Zog I al Albaniei (1895-1961) este cunoscut pentru obiceiul său de a fuma 200 de țigări pe zi și pentru faptul că purta întotdeauna un pistol.

Excentricitatea acestor regi i-a transformat în personaje legendare, dar a creat și numeroase controverse în timpul domniei lor.

Cererea de dinți umani pentru proteze a fost atât de mare la începutul anilor 1800 încât, după bătălia de la Waterloo, jefuitorii au scos dinții soldaților morți pe câmpul de luptă.

Dinții au fost furați într-un număr atât de mare, încât seturile de proteze au devenit cunoscute sub denumirea de „dinții Waterloo”.

Cultura asiatică a avut o influență profundă și de durată asupra artei mondiale, contribuind cu o estetică unică, tehnici inovatoare și perspective filozofice. Iată câteva exemple:

• Arta budistă: Sculpturile, picturile și templele budiste au inspirat artiști din întreaga lume, contribuind la dezvoltarea unor stiluri artistice unice.
• Caligrafia chineză și japoneză: Considerată o formă de artă abstractă, caligrafia a influențat pictura și designul grafic modern.
• Arta islamică: Motivele geometrice, arabescurile și caligrafia islamică au influențat arta decorativă și arhitectura din Europa și dincolo de aceasta.
• Ukiyo-e: Stilul japonez de gravură pe lemn, cunoscut pentru reprezentările sale vibrante ale vieții cotidiene și peisajelor, a influențat impresionismul și arta modernă europeană.

Cultura asiatică continuă să inspire artiști contemporani, contribuind la diversitatea și bogăția artei mondiale.

Grecia antică a jucat un rol crucial în formarea conceptului de democrație, în special prin practicile din Atena secolului al V-lea î.Hr.:

1. Introducerea democrației directe: Cetățenii atenieni participau direct la luarea deciziilor politice, având dreptul să voteze în adunările publice.

2. Egalitatea în fața legii: Principiul "isonomia" promova ideea că toți cetățenii au drepturi egale în procesul legislativ.

3. Instituții democratice: Consiliul celor 500 și Adunarea Populară erau platforme prin care cetățenii își exprimau opiniile și influențau guvernarea.

4. Sistemul de rotație și tragere la sorți: Funcțiile publice erau adesea atribuite prin tragere la sorți, asigurând participarea largă și prevenind corupția.

5. Responsabilitatea liderilor: Liderii politici puteau fi trași la răspundere și pedepsiți prin exil (ostracizare) dacă erau considerați o amenințare pentru stat.

Aceste principii au influențat profund democrațiile moderne, fiind preluate și adaptate în constituțiile statelor contemporane, precum SUA și cele din Uniunea Europeană.