Cât de multe cireșe pot mânca zilnic?

Cea mai mare insulă din Africa, situată în Oceanul Indian (în largul coastei de est a Africii), este Madagascar.

Tara insulara, Madagascar este totodata a patra insula ca marime din lume.

Veveritele isi fac depozite de nuci si seminte in mai multe locuri, pentru a avea masa asigurata pe timp de iarna.

Acestea contribuie involuntar la aparitia copacilor, deoarece le ascund in pamant si nu le dezgroapa pe toate.

În Grecia Antică, castravetele nu era doar un aliment, ci și un simbol al fertilității și prosperității. Datorită formei sale falice și a numărului mare de semințe, era adesea asociat cu zeitățile fertilității, precum Hera (zeița căsătoriei și a nașterii) și Afrodita (zeița iubirii și a frumuseții).

Castraveții erau oferiți ca daruri în templele dedicate acestor zeițe, în speranța obținerii binecuvântării lor pentru a avea copii sănătoși și recolte bogate. Această practică reflectă importanța agriculturii și a familiei în societatea greacă antică. Castravetele era o parte integrantă a ritualurilor religioase și a vieții cotidiene.

Există dovezi arheologice și mențiuni în textele antice care susțin această utilizare ritualică a castravetelui.

Grecii antici au contribuit semnificativ la dezvoltarea matematicii și științei, influențând multe domenii moderne.

1. Pitagora și teorema sa: Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute reguli matematice, folosită în geometrie și inginerie.

2. Euclid – „Părintele geometriei”: Lucrarea sa „Elementele” a rămas manualul principal de geometrie timp de peste 2.000 de ani.

3. Arhimede: A inventat metode pentru calcularea volumelor și a suprafețelor, fiind un pionier al fizicii și matematicii.

4. Hiparh: A pus bazele astronomiei, calculând pozițiile stelelor și durata anului.

5. Medicina greacă: Hipocrate a creat primele metode științifice pentru diagnostic și tratament.

Contribuțiile grecilor sunt fundamentale în educație și cercetare.

Majoritatea clementinelor disponibile în comerț sunt fără semințe, datorită unei mutații naturale care a apărut la soiul original. Această mutație face ca fructele să se dezvolte fără a fi nevoie de polenizare, rezultând în fructe fără semințe, numite partenocarpice.

Clementinele fără semințe sunt mai ușor de consumat și sunt preferate de mulți consumatori. Cu toate acestea, există și soiuri de clementine cu semințe, care sunt la fel de gustoase și nutritive.

Crusta Pământului constă din 32% fier, 30% oxigen, 15% siliciu, 14% magneziu, 3% sulf, 2% nichel - care totalizează 96%. Celelalte 4% sunt alcătuite din urme de calciu, aluminiu și alte elemente diverse.

Crusta este alcătuita din plăci diferite care plutesc permanent pe mantaua Pământului (se deplasează la aceeași viteză cu creșterea unghiilor unei persoane).

Alunele sunt extrem de versatile și utilizate în numeroase preparate culinare și produse alimentare.

În gastronomie:

• Consumul ca gustare – Crude, prăjite, sărate sau caramelizate.
• Ingrediente pentru deserturi – Folosite în prăjituri, biscuiți, ciocolată, înghețată.
• Unt de arahide – Un produs popular, bogat în proteine.
• Adăugate în preparate sărate – În sosuri asiatice, curry sau salate.

În industria alimentară:

• Fabricarea uleiului de arahide – Utilizat pentru gătit și prăjire.
• Făină de arahide – Folosită în produse fără gluten.
• Extracte și arome – Folosite în industria dulciurilor și a lactatelor.

Alunele sunt apreciate atât pentru gustul lor intens, cât și pentru valoarea lor nutritivă, fiind integrate într-o gamă variată de produse.

Cererea de dinți umani pentru proteze a fost atât de mare la începutul anilor 1800 încât, după bătălia de la Waterloo, jefuitorii au scos dinții soldaților morți pe câmpul de luptă.

Dinții au fost furați într-un număr atât de mare, încât seturile de proteze au devenit cunoscute sub denumirea de „dinții Waterloo”.