Masa unul metru cub de apa

Un om de afaceri pe nume Moti Shniberg, a încercat să comercializeze termenul "September 11, 2001".

Asta s-a intamplat chiar în acea zi, când Turnurile Gemene și Pentagonul au fost atacate.

În multe culturi antice, inclusiv în Grecia Antică, Egipt și Roma, castravetele era considerat un simbol al fertilității, datorită formei sale falice și a numărului mare de semințe pe care le conține. Era asociat cu zeitățile fertilității și era adesea folosit în ritualuri și ofrande menite să asigure recolte bogate și nașteri sănătoase.

În Roma Antică, de exemplu, castravetele era dedicat zeiței Pomona, protectoarea livezilor și a fructelor. În Egiptul Antic, castraveții erau incluși în ofrandele funerare, simbolizând speranța renașterii și a vieții de apoi. Această asociere a castravetelui cu fertilitatea și abundența reflectă importanța agriculturii și a procreării în aceste societăți antice.

Agrișele pot fi conservate în mai multe moduri pentru a păstra prospețimea și nutrienții pentru o perioadă mai lungă.

1. Refrigerarea: Agrișele proaspete se păstrează cel mai bine în frigider, într-un recipient aerisit, timp de 7-10 zile. Este important să nu fie spălate înainte de depozitare, pentru a preveni mucegăirea.

2. Congelarea: Este cea mai eficientă metodă de conservare. Fructele se spală, se usucă și se pun într-un singur strat pe o tavă, apoi se congelează. După înghețare, pot fi transferate în pungi resigilabile și păstrate până la 12 luni.

3. Deshidratarea: Agrișele pot fi uscate într-un deshidrator sau la temperatură scăzută în cuptor. Fructele uscate sunt ideale pentru consum ca gustare sau pentru prepararea ceaiurilor.

4. Gemuri și compoturi: Agrișele sunt bogate în pectină, ceea ce le face ideale pentru prepararea gemurilor, jeleurilor și compoturilor.

Alegerea metodei de conservare depinde de modul în care doriți să folosiți agrișele pe termen lung.

Lyon este capitala gastronomică a Franței.

Are în prezent 14 restaurante cu stele Michelin și se presupune că aici se găsesc 22 dintre cele mai bune locuri pentru a mânca din țară!

Oceanul Pacific se confruntă cu multiple amenințări, atât naturale, cât și provocate de activitățile umane. Una dintre cele mai grave probleme este poluarea marină, în special acumularea de deșeuri plastice. „Marea Pată de Gunoi din Pacific” este o zonă vastă unde curenții oceanici concentrează tone de deșeuri, afectând viața marină.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra Pacificului, provocând creșterea nivelului mării, acidificarea oceanelor și albirea recifelor de corali. Aceste fenomene amenință atât ecosistemele marine, cât și comunitățile de coastă.

Un alt risc major este pescuitul excesiv, care duce la scăderea populațiilor de pești și afectează lanțurile trofice marine. De asemenea, activitatea umană a perturbat echilibrul natural al oceanului prin exploatarea resurselor minerale și petroliere.

Pacificul este, de asemenea, o regiune cu activitate seismică intensă, ceea ce înseamnă că tsunami-urile și cutremurele sunt o amenințare constantă pentru țările din jurul său.