Gușterul Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Gușterul nu are venin și nu este periculos pentru oameni.
• Dacă este prins de coadă, o poate rupe; coada crește din nou, dar mai scurtă.
• Puii sunt cafenii-cenușii și devin verzi abia după câțiva ani.
• Gâtul albastru al masculilor le arată femelelor că sunt pregătiți de împerechere.

Caracteristici

Gușterul are corpul robust, capul mare și coada foarte lungă, de aproape două ori cât corpul. Masculii adulți sunt verde aprins, cu puncte negre mărunte. Primăvara, gâtul și uneori capul lor devin albastre.

Femelele sunt de obicei mai puțin strălucitoare, uneori cu dungi deschise pe spate. Puii abia ieșiți din ou sunt cafenii și au aproximativ 8–9 cm lungime.

Obiceiuri și comportamente

Este activ ziua, de primăvara până toamna. Dimineața stă la soare ca să se încălzească, apoi caută hrană printre ierburi și tufe. Se cațără ușor pe tufe și ziduri joase.

Masculii își apără teritoriul și se pot lupta, mușcându-se de cap. Iarna, gușterul hibernează în galerii din pământ, sub pietre sau rădăcini.

Când este prins, mușcă puternic, dar mușcătura nu este periculoasă.

Habitat și distribuție geografică

Gușterul trăiește în Europa centrală și de sud-est, de la sudul Germaniei până în Balcani, Ucraina și Turcia.

În România este răspândit mai ales la câmpie și pe dealuri, pe pante însorite, la margini de pădure, în livezi și pe terasamente de cale ferată. Lipsește din pădurile dese și de la altitudini mari. Face parte din reptilele și amfibienii din România.

Dietă și metode de hrănire

Hrana principală sunt insectele mari: lăcuste, greieri, gândaci și omizi. Mai prinde păianjeni, melci, râme și, uneori, șopârle mai mici sau pui de șoarece.

Vara poate mânca și fructe moi, precum cireșe sau mure. Gușterul vânează la vedere, apropiindu-se repede de pradă.

Reproducere și ciclu de viață

Împerecherea are loc primăvara, după ieșirea din hibernare. În iunie, femela sapă o groapă în pământ moale și însorit, unde depune de obicei 6–20 de ouă.

Ouăle se dezvoltă cu ajutorul căldurii solului, iar puii ies la sfârșitul verii. Ei se descurcă singuri de la început. Gușterii devin maturi după doi-trei ani.

Nume și istorie

Numele științific Lacerta viridis înseamnă „șopârlă verde” în latină.

În vestul Europei trăiește o specie foarte asemănătoare, Lacerta bilineata, care a fost considerată mult timp tot gușter. Pentru cititorii din România, gușterul este „șopârla verde” mare, diferită de șopârlele mai mici și cafenii.

Stare de conservare și amenințări

Gușterul este evaluat global cu risc scăzut (LC). În Uniunea Europeană este specie strict protejată, inclusă în Anexa IV a Directivei Habitate, iar în România nu are voie să fie capturat sau ucis.

Amenințările principale sunt pierderea pajiștilor și tufărișurilor, pesticidele, traficul rutier și pisicile. Păstrarea marginilor de câmp cu tufe și a zidurilor din piatră ajută această specie.