Când începe un bebeluș să recunoască părinții?

Când începe un bebeluș să recunoască părinții?
Goki.ro

Bebelușii recunosc vocea mamei încă din viața intrauterină, iar imediat după naștere pot identifica vocea și mirosul părinților.

În jurul vârstei de 2-3 luni, bebelușii încep să urmărească fețele cunoscute cu interes și să răspundă prin zâmbete. Până la 6 luni, recunoașterea este clară, iar bebelușii pot arăta preferință clară pentru părinți față de alte persoane.

După 8-9 luni, apare anxietatea de separare, ceea ce demonstrează atașamentul puternic față de părinți.

Mai multe curiozități

Descoperă categoriile de informații din care face parte această..

Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment

Consumul recomandat de alune este de 30-50 g pe zi, echivalentul a aproximativ a 20-30 de alune de pământ sau a 10-15 alune de pădure.

Acest aport oferă beneficii pentru sănătate, fără riscul unui exces caloric. Consumul moderat contribuie la menținerea unui nivel optim al colesterolului, protejează inima și susține funcția cerebrală.

În cazul persoanelor care urmează o dietă hipocalorică sau care doresc să slăbească, este indicată o porție mai mică, în jur de 15-20 g pe zi.

În medicina tradițională a multor culturi, castravetele era folosit ca remediu pentru mușcăturile de insecte, iritații ale pielii și chiar mușcături de șarpe. Se credea că aplicarea de felii sau suc de castravete pe zona afectată are un efect calmant, antiinflamator și detoxifiant.

Deși nu există dovezi științifice solide care să susțină eficacitatea castravetelui în tratarea mușcăturilor de șarpe, proprietățile sale antiinflamatorii și hidratante pot oferi o ușurare temporară a simptomelor în cazul mușcăturilor de insecte sau iritațiilor minore ale pielii. Castravetele conține compuși care pot reduce roșeața, umflarea și senzația de mâncărime. Este important de reținut că acesta nu este un tratament medical și nu ar trebui să înlocuiască îngrijirea medicală adecvată în caz de mușcături grave.

Mitologia greacă a avut un impact semnificativ asupra altor culturi, fiind preluată și reinterpretată în diferite epoci.

1. Mitologia romană: Romanii au adoptat majoritatea zeilor greci, schimbând doar numele (Zeus – Jupiter, Atena – Minerva, Hermes – Mercur).

2. Renașterea europeană: Artiști și scriitori precum Dante și Michelangelo s-au inspirat din miturile grecești.

3. Mitologia nordică: Există paralele între miturile grecești și cele scandinave, precum ideea de zei răzbunători și eroi tragici.

4. Literatura și filmele moderne: Povești inspirate din mitologia greacă sunt prezente în cărți, filme și jocuri video, de la Percy Jackson la God of War.

5. Religia și filozofia: Conceptul de zei olimpieni a influențat viziunea umanității asupra divinității și moralității.

Moștenirea mitologică greacă continuă să modeleze cultura globală.

Mitul cireșului interzis din Rai este o poveste populară, prezentă în diverse culturi și tradiții religioase. În general, cireșul este asociat cu cunoașterea, tentația și pierderea inocenței.

În tradiția creștină, cireșul este adesea asociat cu pomul cunoașterii binelui și răului, din care Adam și Eva au fost tentați să mănânce fructul interzis.

În alte culturi, cireșul poate avea semnificații diferite, fiind asociat cu fertilitatea, prosperitatea sau dragostea.

Dacă îți place să afli lucruri noi, îți recomandăm următoarele: