Clasificare comete

Pe 17 mai 1995, Constantin Lăcătușu, devine primul roman care atinge varful Everest si pune steagul Romaniei pe cel mai inalt varf din lume.

Constantin L. are mai multe recorduri inregistrate, reusind in 2001 sa completeze urcarea celor Sapte Varfuri (cele mai inalte varfuri din lume).

Bucătăria mexicană este recunoscută la nivel mondial pentru aromele sale intense și diversitatea ingredientelor. Printre cele mai reprezentative preparate se numără:

1. Tacos: Tortilla de porumb sau grâu, umplută cu diverse ingrediente precum carne de vită, pui, porc, pește sau legume, și garnisită cu sosuri, ceapă, coriandru și lime.

2. Mole: Sos complex, adesea preparat dintr-un amestec de ardei chili, ciocolată, nuci și diverse condimente. Mole poblano este o variantă celebră, servită de obicei cu carne de pui sau curcan.

3. Chiles en nogada: Ardei poblano umpluți cu un amestec de carne și fructe, acoperiți cu un sos de nuci și presărați cu semințe de rodie. Acest fel de mâncare reprezintă culorile drapelului mexican și este consumat în special în luna septembrie, cu ocazia Zilei Independenței.

4. Tamales: Aluat de porumb umplut cu carne, legume, brânză sau fructe, învelit în frunze de porumb sau bananier și gătit la abur. Tamales sunt consumate în diverse ocazii festive și au multiple variații regionale.

Aceste preparate evidențiază bogăția culinară a Mexicului și influențele culturale diverse care au contribuit la dezvoltarea gastronomiei sale.

In 1921, Einstein a primit Premiul Noble pentru Fizica. Dar acesta nu a fost pentru Teoria Relativitatii, deoarece aceasta nu a fost complet inteleasa de multi.

A primit premiul pentru explicatia sa extraordinara asupra efectului fotoelectric. Prima lui sotie, Maric, a primit banii castigati de pe urma premiului.

În 1998, în cadrul misiunii STS-89 a navetei spațiale Endeavour, NASA a inclus semințe de castravete printre proviziile trimise pe stația spațială Mir. Scopul acestui experiment a fost de a studia efectele microgravitației asupra creșterii și dezvoltării plantelor, inclusiv a castraveților.

Astronauții au cultivat castraveții în condiții de imponderabilitate și au observat diferențe semnificative în comparație cu plantele crescute pe Pământ. De exemplu, castraveții crescuți în spațiu aveau o formă mai neregulată și o rată de creștere diferită.

Acest experiment a oferit informații valoroase despre modul în care plantele se adaptează la condițiile extreme din spațiu, deschizând calea pentru viitoarele misiuni de colonizare a altor planete, unde cultivarea plantelor va fi esențială pentru supraviețuirea astronauților. Sursa: NASA archives.

Socul este o plantă care se adaptează ușor și poate fi găsită în diferite regiuni ale lumii.

Zone geografice:

• Europa – Mai ales în regiunile temperate și zonele de deal și câmpie.
• America de Nord – Speciile Sambucus canadensis și Sambucus nigra sunt comune în Statele Unite și Canada.
• Asia – Crește în regiunile temperate, în special în partea de vest.
• Africa de Nord – Se întâlnește în zonele mai umede și montane.

Condiții ideale pentru creștere:

• Sol: Preferă soluri umede, bine drenate, bogate în substanțe nutritive.
• Lumină: Crește bine atât în plin soare, cât și în zone semi-umbrite.
• Climat: Tolerează frigul moderat, dar preferă temperaturi între 10-25°C.

Deși ambele fac parte din familia Grossulariaceae, agrișele și coacăzele au caracteristici diferite în ceea ce privește aspectul, gustul și modul de utilizare.

Agrișele au fructe mai mari, care pot fi verzi, galbene, roșii sau violete, și un gust dulce-acrișor. De obicei, cresc individual pe ramuri și au o coajă mai groasă. În plus, unele soiuri de agrișe au perișori fini pe suprafața fructului.

Coacăzele, pe de altă parte, sunt mai mici și cresc în ciorchini. Ele pot fi roșii, negre sau albe, având o textură mai moale și un gust mai acru decât agrișele.

În bucătărie, coacăzele sunt adesea folosite pentru sucuri, siropuri și gemuri, în timp ce agrișele sunt mai frecvent utilizate în deserturi, sosuri și consumate ca atare.

Oceanul Pacific a fost o regiune esențială pentru explorările geografice, fiind traversat de numeroși navigatori și exploratori încă din Antichitate. Primele populații indigene, precum polinezienii, au colonizat insulele Pacificului cu ajutorul unor tehnici avansate de navigație, bazate pe observarea stelelor și a curenților oceanici.

În perioada marilor descoperiri geografice, exploratorii europeni au început să traverseze Pacificul. Ferdinand Magellan a fost primul european care a navigat prin acest ocean în 1520, descoperind o nouă rută maritimă spre Asia. Ulterior, James Cook a explorat și cartografiat multe insule, inclusiv Hawaii, Noua Zeelandă și Australia.

Descoperirea Pacificului a schimbat rutele comerciale globale, permițând schimburi între Asia, America și Europa. Comerțul cu mirodenii, mătase și argint a crescut semnificativ, iar Pacificul a devenit o arteră vitală pentru economia mondială.