Guvidul Informații interesante și curiozități
Guvid negru (Neogobius melanostomus) printre scoici. Eric Engbretson, U.S. Fish and Wildlife Service, Public domain.
Guvizii sunt pești mici, cu cap mare și ochi așezați sus, care trăiesc pe fundul apelor. Înotătoarele de pe burtă sunt unite ca o ventuză, cu care se prind de pietre. În Marea Neagră, în Delta Dunării și în fluviu trăiesc multe specii, iar guvidul negru a ajuns să invadeze ape din Europa și America de Nord.
Informații rapide
| Nume comun | Guvid, guvizi |
| Nume științific | Gobiidae (familie); exemplu: Neogobius melanostomus |
| Durata medie de viață | De obicei 2–5 ani; guvidul negru până la circa 6 ani |
| Lungime | Majoritatea sub 10 cm; guvidul negru 10–25 cm |
| Greutate | Guvidul negru până la circa 380 g |
| Tip de dietă | Carnivor: scoici mici, crustacee, viermi, larve |
| Principalii prădători | Știuca, șalăul, calcanul, cormoranii, bâtlanii |
| Statut de conservare | Majoritatea speciilor au risc scăzut (LC) |
| Distribuție geografică | Pe toate continentele; în România: Marea Neagră, Dunărea, Delta, lacurile litorale |
| Habitat | Funduri de piatră, nisip și scoici, în apă sărată, salmastră și dulce |
| Familie | Gobiidae |
| Reproducere | Icre lipite de pietre, păzite de mascul |
- Dieta / Categorie: Carnivor / Actinopterygii
- Pe ce continente se găsește: Europa Asia America de Nord
Curiozități și fapte fascinante
- Familia guvizilor are peste 2000 de specii și cuprinde unele dintre cele mai mici vertebrate de pe Pământ, de sub 1 cm.
- Înotătoarele de pe burtă formează o ventuză, cu care guvidul se ține pe pietre în curent.
- În timpul reproducerii, masculul guvidului negru devine aproape negru și păzește icrele.
- Guvidul negru a ajuns în Marile Lacuri din America cu apa de balast a navelor.
Caracteristici
Guvizii au corpul alungit, capul mare și lat, cu ochii sus, aproape unul lângă altul. Pe spate au două înotătoare separate. Înotătoarele de pe burtă sunt unite și formează un disc ca o ventuză.
Guvidul negru, una dintre speciile comune la noi, este cenușiu-maroniu, cu pete, și are o pată neagră pe prima înotătoare de pe spate. Masculii devin aproape negri în perioada de reproducere.
Obiceiuri și comportamente
Guvizii stau mult nemișcați pe fund, între pietre, scoici sau plante. Se deplasează în salturi scurte și se ascund repede în crăpături.
Mulți guvizi sunt teritoriali: masculii își apără o ascunzătoare. Unele specii pot trăi atât în apă sărată, cât și în apă dulce, de aceea urcă din mare pe Dunăre.
Habitat și distribuție geografică
Guvizii trăiesc pe toate continentele, în mări, lagune, râuri și lacuri. Zona Mării Negre și a Mării Caspice are multe specii proprii.
În România trăiesc pe litoral, în Dunăre, în Delta Dunării și în lacurile Razim, Babadag sau Brateș. Unele specii, precum guvidul de baltă, preferă apa dulce. Sunt pești de apă dulce și de mare deopotrivă.
Dietă și metode de hrănire
Guvizii mănâncă animale mici de pe fund: scoici mici, melci, crustacee, viermi și larve de insecte. Guvidul negru are dinți în gât cu care sparge cochiliile scoicilor.
La rândul lor, guvizii sunt hrană pentru mulți pești răpitori, precum șalăul, știuca, calcanul și somnul, și pentru păsări ca cormoranii.
Reproducere și ciclu de viață
Guvizii se înmulțesc primăvara și vara. Femela lipește icrele de partea de jos a unei pietre sau în interiorul unei scoici goale.
Masculul păzește cuibul, ventilează icrele cu înotătoarele și le apără de prădători până ies puii. O femelă poate depune icre de mai multe ori într-un sezon.
Nume și istorie
Numele „guvid” vine din latinescul „gobius”. Numele științific al familiei, Gobiidae, are aceeași origine.
Pescarii de la Marea Neagră și din Deltă prind guvizi de mult timp, iar guvizii prăjiți sunt un fel de mâncare tradițional pe litoral. Pentru pescarii sportivi, guvidul este și o momeală bună pentru pești mai mari.
Stare de conservare și amenințări
Majoritatea speciilor sunt evaluate cu risc scăzut (LC). Unele specii din Marea Neagră sunt sensibile la poluare și la distrugerea fundurilor cu scoici.
Guvidul negru a devenit însă specie invazivă: din 1990 a ajuns în Marile Lacuri din America de Nord, în Marea Baltică și în râurile din vestul Europei. Acolo concurează peștii locali și le mănâncă icrele. Este un exemplu de pește care se adaptează ușor, ca și carasul.
Guvidul: întrebări frecvente
- Unde trăiesc guvizii în România? Pe litoralul Mării Negre, în Dunăre, în Delta Dunării și în lacurile de lângă litoral.
- Ce mănâncă guvidul? Scoici mici, melci, crustacee, viermi și larve de insecte.
- Ce este guvidul negru? Una dintre cele mai comune specii de guvid de la noi, Neogobius melanostomus. Masculul devine aproape negru primăvara.
- De ce este guvidul negru invaziv? A fost dus accidental cu apa de balast a navelor în America de Nord și vestul Europei, unde se înmulțește repede și concurează peștii locali.
Știați că…? Despre guvizi
- Unii guvizi sunt printre cele mai mici vertebrate de pe Pământ.
- Guvizii se prind de pietre cu o ventuză formată din înotătoare.
- Masculul de guvid păzește icrele până ies puii.
