Melcul Achatina Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Este considerat cel mai răspândit melc invaziv din lume.
• Fiecare melc este și mascul, și femelă, dar are nevoie de un partener pentru ouă.
• Un singur melc poate depune sute de ouă într-un an.
• Poate transporta un parazit periculos pentru om, așa că trebuie atins doar cu mâinile spălate după.

Caracteristici

Melcul Achatina are o cochilie conică, alungită, maronie, cu dungi mai închise și mai deschise. Corpul este moale, maroniu sau cenușiu, cu două perechi de tentacule; ochii sunt în vârful celor lungi.

Puii abia ieșiți din ou au cochilia de numai câțiva milimetri. Adulții pot cântări câteva sute de grame.

Obiceiuri și comportamente

Melcul Achatina este activ mai ales noaptea și pe vreme umedă. Ziua se ascunde sub frunze, în pământ sau în locuri umbroase.

Când este secetă sau frig, se retrage în cochilie, astupă deschiderea cu un strat de mucus întărit și intră în repaus, uneori luni la rând. Se deplasează încet, alunecând pe un strat de mucus.

Habitat și distribuție geografică

Specia este originară din estul Africii, de pe coastele Kenyei și Tanzaniei. A fost dusă de oameni, ca hrană sau din greșeală, în Asia, insulele din Pacific și Oceanul Indian, America de Sud și Caraibe.

În climatul României nu poate supraviețui iarna în aer liber; trăiește doar în terarii, ca animal de companie. Face parte din moluște, ca și melcul de grădină.

Dietă și metode de hrănire

Achatina mănâncă frunze, legume, fructe, flori și scoarță. În regiunile unde este invaziv, distruge culturi întregi de legume, banane sau cacao.

Are nevoie de calciu pentru cochilie, pe care îl ia din pietre de calcar, cochilii goale sau chiar din tencuiala clădirilor. În terarii primește legume, fructe și calciu suplimentar.

Reproducere și ciclu de viață

Melcii Achatina sunt hermafrodiți: fiecare are organe de mascul și de femelă. După împerechere, ambii parteneri pot depune ouă.

Ouăle, de circa 5 mm, sunt îngropate în pământ, câte o sută sau mai multe deodată. Puii ies după câteva săptămâni și devin maturi în câteva luni. Așa se explică de ce populațiile cresc foarte repede.

Nume și istorie

Denumirea științifică s-a schimbat: specia a fost mult timp Achatina fulica, iar acum este pusă adesea în genul Lissachatina. „Achatina” vine de la agat, piatra cu dungi.

În unele țări din Africa și Asia, melcii gigant sunt mâncați. Fiind mari și ușor de îngrijit, au devenit populari ca animale de companie.

Stare de conservare și amenințări

Specia nu este amenințată; dimpotrivă, este una dintre cele mai periculoase specii invazive, pentru că distruge culturi și concurează melcii locali.

Poate purta viermele parazit Angiostrongylus cantonensis, care poate provoca o meningită gravă la om. De aceea, în multe țări, inclusiv în Statele Unite, ținerea lui este interzisă. Cine are un astfel de melc trebuie să se spele pe mâini după atingere și să nu-l elibereze niciodată.